10 pasi simpli de retinut pentru un ficat sanatos

Ficatul este un organ parenchimatos, al doilea ca marime din corpul omenesc si poate ajunge la o greutate de 3 kilograme.

Se afla localizat in partea dreapta, mai exact in hipocondrul drept, sub rebordul costal (sub coaste) si reprezinta pentru organism uzina, fiind responsabil atat pentru metabolizarea unor substante, cat si pentru producerea de energie necesara zilnic.

Boala numita steatoza hepatica sau cum se mai spune in popor ficat gras este consecinta acumularii grasimii la nivelul celulelor din ficat numite hepatocite.

Exista doua tipuri de steatoza hepatica: steatoza alcoolica si steatoza non-alcoolica, diferenta dintre cele doua fiind consumul de alcool si alimentatie bogata in grasimi.

Atunci cand steatoza hepatica alcoolica este asociata si cu inflamatie, apare asa-numita steatohepatita alcoolica, ce poate progresa pana la aparitia cirozei hepatice de cauza etanolica si chiar spre hepatocarcinom.

Iar cand steatoza hepatica non-alcoolica este asociata cu obezitatea, cu toleranta scazuta la glucoza sau chiar diabet zaharat si dislipidemie se poate vorbi despre o manifestare hepatica a sindromului metabolic.

- obezitatea;
- colesterolul crescut;
- diabet zaharat sau pre-diabet;
- trigliceride;
- medicamente hepato-toxice;
- scaderea brusca in greutate;
- alcoolul;
- alimentatia bogata in grasimi;
- hepatita B, hepatita C, infectia HIV;
- tulburari de metabolism;
- nutritia parenterala exclusiva;
- sindromul ovarelor polichistice;
- hipertensiunea arteriala.

Diagnosticul de ficat gras se stabileste in urma vizitei la medicul specialist si se confirma in urma analizelor specifice si a unei ecografii cel mai adesea.
Cand cantitatea de grasime depaseste 5% din greutatea ficatului atunci se poate vorbi de steatoza hepatica.

Stadiile folosite de specialisti pentru steatoza hepatica sunt:

1. Steatoza incipienta, atunci cand este vorba de 5-10% grasime instalata la nivel hepatic;
2. Steatoza moderata, atunci cand este vorba de 10-25% grasime instalata la nivel hepatic;
3. Steatoza severa, atunci cand este vorba de 25-50% grasime instalata la nivel hepatic.

In urma incarcarii ficatului cu grasime, acesta nu mai poate functiona cum trebuie si apar primele tulburari la nivelul organismului, insa destul de tardiv pentru ca de cele mai multe ori steatoza hepatica nu doare, ea fiind asimptomatica pana la un moment dat.

- oboseala;
- senzatie de greata;
- durere in partea dreapta, frecvent sub coaste;
- balonare;
- senzatia de gust amar, in special dimineata.

Evolutia bolii poate fi una destul de grava daca nu este depistata de timpuriu si monitorizata, cea mai frecventa complicatie fiind hepatita cronica (steatohepatita), iar in stadii tardive fibroza cu ciroza hepatica.

Un lucru bun este ca ficatul e singurul organ care are capacitatea de regenerare, conditia fiind ca factorul care l-a afectat sa nu fi distrus in totalitate celulele hepatice (hepatocitele).

Preventie si educatie

In primul rand trebuie stopat factorul/factorii ce agreseaza ficatul, iar daca acestia nu pot fi eliminati, atunci ar trebui redusi la minimum prin adoptarea unui stil de viata sanatos atat in ceea ce priveste regimul de viata (munca, miscare, stres), cat si alimentatia zilnica.

• Limitarea alcoolului consumat zilnic;

• Evitarea alimentelor nesanatoase de tip fast-food, prajeli, condimente etc.;

• Consumarea alimentelor din toate categoriile, precum: cereale, fructe, legume, carne, lapte, oua, seminte, dar in cantitati moderate;

• Evitarea cresterii bruste in greutate sau a scaderii bruste in greutate;

• Efectuarea zilnica a exercitiilor fizice, minimum 30 minute;

• Monitorizarea regulata a analizelor de sange, in special colesterol si trigliceride, dar si bilirubina, transaminaze;

• Limitarea folosirii medicamentelor in exces, in special cele care nu sunt recomandate de medic;

• Evitarea fumatului sau a expunerii la poluanti periculosi;

• Efectuarea unei ecografii abdominale ce include si explorarea ficatului, cel putin o data pe an;

• Respectarea indicatiilor medicului si consultarea acestuia ori de cate ori este nevoie pentru o hepatoprotectie reusita.

Pentru ca protectia hepatica sa fie cat mai corect efectuata, este indicata cunoasterea alimentelor recomandate si a celor nerecomandate.

- Lapte degresat, cas, iaurt, branza de vaci, telemea (desarata);

- Paste fainoase, orez, gris, malai, toate acestea fierte suficient;

- Paine prajita si cereale integrale;

- Mere, struguri, pepene, portocale, lamai, capsuni;

- Dovlecei, rosii, sfecla fiarta, morcovi, cartofi (fierti sau copti), spanac;

- Carne de pui sau vita (fara piele), peste la gratar sau fierte;

- Oua fierte, maximum 2 pe saptamana;

- Miere de albine, marmelada, magiun;

- Prajituri preparate din aluat uscat;

- Sucuri de fructe;

- Compoturi, cafea naturala, ceai;

- Patrunjel, marar, telina, cimbru, dafin.

- Unt, smantana, branzeturi fermentate;

- Nuci, alune, smochine, unt de arahide, curmale;

- Castraveti, varza, vinete, gulii, cartofi prajiti, ceapa, usturoi, muraturi;

- Carne grasa de porc, oaie, miel, gasca, rata, vanat;

- Mezeluri, carne tocata;

- Oua prajite, in special cele de rata;

- Prajeli, maioneza si rantasuri;

- Prajituri cu unt sau multe galbenusuri in compozitie;

- Ciocolata, inghetata, cozonac, clatite, gogosi;

- Toate tipurile de bauturi alcoolice ar trebui evitate pentru o perioada de cel putin un an;

- Bauturile prea reci;

- Condimentele, precum: piper, ardei iute, hrean, mustar.

Cel mai important lucru de urmarit in schema de tratament initiata de medic este regimul alimentar, urmata apoi de o medicatie bine stabilita, ce nu este hepatotoxica si de cele mai multe ori se bazeaza pe preparate naturale sub forma de capsule, tincturi sau ceaiuri, ce trebuie administrare un timp indelungat pentru a ajuta ficatul sa se regenereze.

O viata echilibrata, un regim bine initiat, impreuna cu miscare zilnica de minim 30 minute si evitarea efortului sustinut, a stresului si a altor factori daunatori reprezinta cheia pentru un ficat sanatos si un plus de energie generata zilnica de propriul organism.