Importanta primului ajutor in cazurile de epilepsie

Epilepsia este o afectiune ce cauzeaza schimbari bruste, repetate in activitatea electrica a creierului. Aceasta se poate prezenta ca o miscare involuntara (convulsie), implicand un membru al corpului daca este partiala sau tot corpul daca este generalizata. Ceea ce sta la baza afectiunii, este descarcarea electrica in exces a neuronilor. Boala neurologica se caracterizeaza prin crize repetitive neprovocate (minim doua crize la interval de minimum 24h)

Potrivit statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, in Romania sunt intre 200 000-300 000 de pacienti ce sufera de aceasta boala, dintre care aproximativ 57% dintre acestia sunt adulti.

In trecutul mult indepartat, epilepsia se considera a fi o problema spirituala. Textele medicale de atunci contineau semne si simptome, chiar si unele variante de tratament, insa cunostintele medicale despre aceasta boala nu erau dezvoltate, lasand boala sa fie tratata de zei.

Hippocrat a fost cel care a propus ca boala isi are originea la nivelul creierului. In anii 1800, bromura de potasiu a fost primul medicament folosit ca tratament pentru epilepsie.

Exista numerosi factori ce ar putea declansa o criza sau o tulburare epileptica, insa principala cauza in aproximativ 50% dintre pacienti nu este cunoscuta. Printre factori putem enumera mostenirea genetica, fiind mai comuna in randul tinerilor, traumatismele post-accidentale, tumori, AVC, acestea din urma fiind asociate la persoanele inaintate in varsta.

O categorie aparte o reprezinta persoanele ce sufera de Alzheimer, fiind a doua cauza cea mai cunoscuta pentru aparitia epilepsiei. Desi apare mai des in randul copiilor si al adultilor aflati la varste inaintate, epilepsia poate aparea in orice perioada a vietii, indiferent de istoricul medical.

Saracia si lipsa de acces la apa potabila, alimente necontaminate, igiena, fac ca tarile in curs de dezvoltare sa aiba un procent marit de adolescenti si adulti tineri afectati de epilepsie.

Criza epileptica nu inseamna epilepsie deoarece, cum am mentionat mai sus, pentru a se putea numi intr-adevar epilepsie, este nevoie de minimum 2 crize. Unele crize se pot manifesta prin senzatii de furnicaturi, cunoscute ca si parestezii, ce debuteaza pe un segment al jumatatii de corp opus originii centrului epileptic. Aceste manifestari se pot extinde si pe alte segmente ale corpului.

Pot de asemenea debuta atat episoade de halucinatii vizuale manifestate prin halucinatii simple (puncte, stelute) sau prin halucinatii mai complexe (persoane, obiecte), cat si episoade de metamorfopsie manifestate prin perceptia modificata a persoanelor sau obiectelor din jur, acestea fiind vazute mai mici, mai mari sau distorsionate.

Un diagnostic corect se poate pune pe baza istoricului evenimentelor anterioare si descrierii tipului de criza. Ca investigatie principala este folosita electroencefalograma (EEG), recomandata pentru pacientii cu o probabilitate mare sa fi avut o criza pe baza istoricului simptomelor. In plus, EEG ajuta si la diferentierea intre tipurile de crize. Reprezinta un dezavantaj faptul ca poate da un rezultat fals pozitiv. Imagistica cerebrala se foloseste pentru a putea cunoaste in detaliu cauzele, dar nu intotdeauna ofera informatii esentiale pentru diagnostic.

Trebuie stiut ca o singura criza epileptica nu sta la baza stabilirii diagnosticului de epilepsie. Pentru a pune un diagnostic de epilepsie de catre medicul specialist neurolog (pediatru sau de adulti) sunt necesare cel putin doua astfel de crize.

La adulti, trebuie testat nivelul sanguin al electrolitilor (ionograma) si glicemia pentru a putea fi excluse cauzele metabolice. EKG-ul poate exclude patologii ale cordului, iar pentru infectii la nivelul SNC poate si facuta punctie lombara.

Exista un numar destul de mare de afectiuni ce se pot confunda cu debutul epilepsiei cum ar fi: sincopa, migrenele, atacul de panica sau hiperventilatia.

Persoanele cu epilepsie sunt monitorizate printr-o buna comunicare cu medicul, descriindu-i toate modificarile aparute de la debut pana la ziua controlului si chiar si dupa tratament.

Din pacate, o multitudine de cazuri nu pot fi prevenite, insa este util sa ne straduim sa evitam loviturile in zona capului, sa punem la dispozitie ingrijiri corespunzatoare in perioada sarcinii/nasterii si de a evita mediile posibil contaminate cu paraziti.

Alti factori ce duc la posibila aparitie a crizelor pot fi stresul si lipsa de somn. Din acest motiv, medicii ne sfatuiesc sa ne odihnim indeajuns, sa facem miscare repetata si sa gasim activitati care pot reduce stresul.

Rolul primului ajutor este de a mentine in siguranta persoana afectata. Trebuie sa ii asezam jos pentru a evita o cadere si o eventuala lovire, punand sub cap un obiect moale; sa inlaturam obiectele ascutite de langa ea pentru a nu se rani singura; si sa incercam sa eliberam caile aeriene, in cazul in care imbraca o camasa sau poarta o cravata, pentru a avea suficient aer. Necesita asezare pe o parte, impiedicand lichidele sa ajunga in plamani.

Multi au auzit ca persoanele ce au o criza isi pot inghiti limba. Acest lucru nu este posibil. Sub nicio forma nu se introduc in gura persoanei degete sau apasator de limba, acest lucru inducand voma sau rani atat suferindului cat si persoanei care intervine.

Este important sa ne pastram calmul, iar daca respectiva criza dureaza mai mult de 5 minute, serviciile medicale trebuie anuntate.

Tratamentul medicamentos in epilepsie este reprezentat de medicatia anticonvulsivanta (antiepileptica). Acesta se alege in functie de caracterul crizei, varsta si stil de viata.
Este posibil si tratamentul prin interventie chirurgicala la persoanele la care criza persista, desi pacientul urmeaza tratamentul medicamentos. Acesta presupune sectionarea hipocampusului si a corpului calos pentru a diminua numarul crizelor.

Epilepsia este o boala misterioasa ale carei cauze nu sunt complet elucidate. Multi o dezvolta in copilarie si reusesc sa o gestioneze fara multe recaderi, dar uneori epilepsia poate persista si in perioada adulta.

Crizele pot fi intrerupte si pot cateodata cauza rani, dar pot fi diminuate si controlate prin tratament. Multe persoane care sufera de aceasta afectiune ne pot demonstra ca epilepsia nu trebuie sa ne opreasca din a ne bucura de placerile din viata noastra si din a ne gasi succesul prin tot ceea ce facem.