Epilepsia

Vezi galerie foto

Epilepsia este o dereglare a sistemului nervos care produce descarcari bruste si intense de activitate electrica in creier. Aceasta activitate electrica anormala de la acest nivel se manifesta clinic prin convulsii care afecteaza controlul miscarii, al vorbirii, al vederii sau chiar al starii de constienta.

Persoanele cu epilepsie au convulsii repetate care apar de-a lungul vietii si care, fara tratament corect, devin mai severe si mai frecvente in timp. Cel mai adesea, tratamentul implica administrarea zilnica a unor medicamente specifice.

Nu toti cei care au convulsii au si epilepsie. Uneori, accesele sunt rezultatul unui traumatism, al unei agresiuni sau al altor boli, fara legatura cu epilepsia.

In aceste cazuri, persoana nu mai are crize odata ce a disparut cauza care le provoca. Prin urmare, epilepsia este o dereglare cronica, pe termen lung, care cauzeaza crize convulsive repetate in absenta tratamentului, dar uneori, chiar in ciuda tratamentului.

Desi epilepsia este uneori urmarea altor boli, de cele mai multe ori cauza este necunoscuta. Epilepsia incepe cel mai adesea in copilarie sau dupa varsta de 60 de ani, desi se poate dezvolta la orice varsta.

Factorii care cresc riscul de a face epilepsie sunt urmatorii:

- existenta unor cazuri de epilepsie in familie (predispozitie genetica);

- o rana serioasa la cap (o fractura a unui os al craniului sau o leziune in profunzimea creierului) cu pierderea cunostintei sau amnezie pentru mai mult de 24 de ore – cu cat leziunea este mai grava, cu atat mai mare este riscul de aparitie a epilepsiei posttraumatice;

- o lovitura sau boli care au afectat vasele de sange din creier;

- tumorile cerebrale;

- infectii ale sistemului nervos central, cum ar fi encefalita sau meningita;

- intoxicatii voluntare sau involuntare cu plumb, cu alte toxice sau fum;

- probleme de dezvoltare a creierului inainte de nastere;

- consumul de alcool sau droguri pe o perioada lunga;

- convulsiile febrile in copilarie;

- boala Alzheimer.

Insa epilepsia se poate dezvolta chiar daca o persoana nu prezinta niciunul dintre factorii de risc enumerati mai sus. Aceasta situatie este intalnita mai ales in formele de epilepsie infantila.

Sunt 2 tipuri de baza ale convulsiilor de natura epileptica:

- Convulsiile partiale sau localizate sunt determinate de descarcari electrice anormale intr-o anume zona a creierului. Ele pot afecta starea de constienta sau doar o parte a corpului, iar apoi pot progresa, se pot generaliza si pot afecta tot corpul.

- Convulsiile generalizate – descarcarile electrice anormale se produc pe toata suprafata creierului si pot afecta tot corpul. La cei care au convulsii generalizate este imposibil de stabilit care este locul de unde au pornit.

Diferentierea convulsiilor este importanta intrucat convulsiile partiale si cele generalizate sunt tratate diferit, tocmai aceasta diferenta fiind un factor cheie in stabilirea unui tratament corect.

Sunt mai multe tipuri de epilepsie care pot cauza convulsii partiale sau generalizate. O clasificare este dificil de facut. Diferitele tipuri pot avea mai mult decat o cauza, pot cauza mai mult decat un anume tip de convulsie si pot afecta diferite persoane in moduri diferite.

Epilepsia care cauzeaza convulsii partiale, de exemplu, poate lua mai multe forme – depinde care parte a corpului a fost afectata.

Iata cateva tipuri de epilepsie cu convulsii:

- epilepsia infantila cu focar benign;

- absentele epileptice infantile si juvenile;

- spasmele infantile (sindromul West);

- epilepsia mioclonica juvenila;

- epilepsia de lob temporal (cea mai comuna forma de epilepsie la adulti).

In general vorbind, epilepsia este situatia in care convulsiile se repeta in timp, fara a se putea prevedea anterior declansarea crizei. In acest sens, exista mai multe forme de manifestare:

- pierderea temporara a anumitor simturi, cum ar fi mirosul sau gustul;

- pierderea controlului musculaturii;

- pierderi de scurta durata ale contactului cu mediul inconjurator;

- caderea intr-o stare de inconstienta cu pastrarea functiilor vitale.

Acesta se face pe baza unui examen clinic si a inregistrarii grafice a activitatii cerebrale, sub forma de electroencefalograma. In mod obligatoriu, este necesara excluderea prin examen computer tomografic sau RMN a unei cauze care sa induca manifestarile epileptice, cum ar fi tumorile cerebrale.

Epilepsia nu este o forma de retardare mentala sau o boala mentala. Desi cateva forme de epilepsie infantila sunt asociate cu inteligenta submedie si probleme de dezvoltare fizica si mentala, epilepsia nu cauzeaza aceste probleme. Convulsiile pot parea ciudate si pot speria, dar ele nu fac o persoana nebuna, violenta sau periculoasa.

Epilepsia si convulsiile pe care aceasta le cauzeaza pot deranja independenta unei persoane, respectul de sine si calitatea vietii. Unii oameni cu epilepsie pot avea greutati in obtinerea carnetului de sofer. Pentru femeile cu epilepsie, sarcina poate fi mai complicata sau mai dificila.

Copiii cu epilepsie pot avea probleme la scoala. Adultii cu epilepsie pot avea alegeri limitate in ceea ce priveste cariera, deoarece ei nu pot face anumite lucruri. Copiii si adultii pot fi confruntati cu discriminarea in scoala, la lucru si in ce priveste viata sociala, din cauza conceptiilor gresite si a fricii vizavi de epilepsie.

Din fericire, tratamentul existent astazi, corect administrat, le permite celor mai multi bolnavi sa isi controleze convulsiile si sa faca fata bolii.

Controlul deplin al convulsiilor presupune consecventa in urmarea tratamentului pe care medicul l-a prescris. Daca folositi medicamente antiepileptice, acestea trebuie luate exact asa cum au fost prescrise. Daca medicamentele nu au reusit sa controleze convulsiile, deseori este din cauza faptului ca tratamentul nu a fost respectat.

Este extrem de important sa fie pastrat ritmul administrarii medicatiei, cerinta care poate fi uneori dificila, mai ales pentru unele persoane mai putin organizate.

Uneori, din greseala sau din neglijenta, se poate intampla sa sariti peste o doza sau sa uitati o doza. Insa nu uitati, medicamentele acestea trebuie sa fie luate regulat!

Pe de alta parte, este de inteles ca poate fi neplacut sa iei medicamente de 2 sau de 3 ori pe zi pe termen lung. In plus, efectele secundare ale medicamentelor antiepileptice pot crea tentatia de a sari peste o doza pe ici, pe colo.

Medicatia antiepileptica va functiona insa doar daca nivelul eficient al medicamentului este mentinut in corp. Medicul specialist va face un program al tratamentului si al dozelor pentru a mentine nivelul potrivit de medicament in sange. Lipsa unei doze poate da peste cap tot sistemul.

Aceeasi regula este valabila si daca urmati dieta ketogenica. Aceasta dieta inlocuieste intr-o mare masura alimentele bogate in glucide cu alimente mai bogate in lipide.

Evident ca nu este o dieta fiziologica, alterand proportiile clasice; uneori este dificil de urmat, dar poate influenta in mod pozitiv anumite tipuri de epilepsie.

Pe langa tratament, incercati sa identificati si sa evitati lucrurile care pot determina un episod convulsiv:

- somnul insuficient;

- consumul de alcool;

- stresul emotional;

- hrana nesanatoasa.

Daca totusi continuati sa aveti convulsii in ciuda tratamentului, tineti o evidenta a convulsiilor pe care le aveti (data, ora si orice alte detalii). Aceste informatii pot ajuta medicul la modificarea tratamentului.

In situatii refractare la tratamentul medicamentos, se poate interveni chirurgical in scopul extirparii acelei zone din creier care genereaza convulsiile.

Chirurgia, o dieta speciala (dieta ketogenica), un dispozitiv de stimulare nervoasa (numit stimulator al nervului vag) sau o combinare a acestora trebuie incercata cand medicatia simpla nu controleaza accesele convulsive ale unei persoane bolnave de epilepsie.

Autor: Conf. Univ. Dr. Leonard Azamfirei

Revista: Viata + sanatate