Crizele convulsive

Creierul controleaza modul in care se misca corpul prin trimiterea unor mici semnale electrice de-a lungul nervilor pana la muschi. Crizele convulsive, sau convulsiile, apare atunci cnd activitatea electric a creierului este anormala. Doarece creierul poate fi afectat total sau doar parial, manifestrile convulsiilor sunt foarte variate. Convulsiile pot aprea n aproape toate tipurile de afectare a creierului, inclusiv leziuni i infecii. Convulsiile recurente sunt un semn de epilepsie.

Tremuraturile corpului, atat cele usoare cat si cele violente, nu apar intotdeauna in cadrul crizelor convulsive. Unii pacienti care au crize pierd pentru scurt timp contactul cu mediul si par a privi intr-un punct fix. Desi persoana este treaza, aceasta nu raspunde in mod normal.

Dupa criza, pacientul nu isi aminteste episodul. Nu orice tremuratura a corpului este determinat de crize convulsive. Multe conditii medicale pot determina un tip de tremuatura a corpului care de obicei afecteaza mainile si capul (tremor).

Un numar mic de pacienti vor avea doar o singura criza convulsiva de-a lugul vietii. O criza unica de obicei dureaza mai putin de 3 minute si nu este urmata de o a doua criza.

Orice persoana normala sanatoasa poate avea o criza unica in anumite conditii. Spre exemplu, o lovitura puternica la nivelul capului poate declansa o astfel de criza convulsiva. O criza nu inseamna intotdeauna ca exista o problema serioasa de sanatate.

Pacientii care prezinta o prima convulsie trebuie ca consulte medicul. Este importanta eliminarea din diagnostic a unor afectiuni severe care pot determina convulsii. Convulsiile febrile sunt cele mai frecvente cauze ale crizelor unice, in special la copii.

Epilepsia este o afectiune a sistemului nervos central care poate determina convulsii. Poate apare la orice varsta. O convulsie poate fi un simptom al altei afectiuni cum ar fi:

- Febra care creste rapid (convulsie febrila);

- Un nivel extrem de scazut al glicemiei la un pacient cu diabet zaharat;

- Leziuni cerebrale in urma unui accident vascular cerebral, chirurgiei cerebrale sau a unui traumatism craniocerebral;

- Probleme care au fost prezente de la nastere (probleme congenitale);

- Renuntarea la alcool, medicamente prescrise sau droguri ilegale;

- O infectie, cum ar fi meningita sau encefalita;

- O tumora cerebrala sau un defect structural al creierului, cum ar fi un anevrism cerebral;

- Infectii parazitare, cum ar fi toxoplasmoza.

Eclampsia reprezinta o convulsie legata de sarcina care este de obicei determinata de hipertensiunea arteriala. Este o situatie amenintatoare de viata atat pentru mama, cat si pentru fat intrucat in timpul convulsiei, aportul de oxigen la nivelul fatului scade foarte drastic. Eclampsia apare cel mai frecvent dupa saptamana 20 de sarcina.

Convulsiile neepileptice, numite si pseudocrize, reprezinta o conditie care poate determina activitate asemanatoare convulsiilor. Convulsiile nonepileptice se caracterizeaza prin pierderea sau modificarea functiilor fizice fara prezenta unei probleme a sistemului nervos central. Aceasta pierdere sau modificare determina perioade de activitate si inactivitate fizica care seamana cu convulsiile epileptice.

Aceste tipuri de crize au de obicei legatura cu probleme de sanatate mentala. Simptomele fizice pot fi cauzate de conflicte emotionale sau stres. De obicei simptomele apar brusc si in perioade de stres emotional extrem. Indiferent de cauzele convulsiilor, pot fi luate diverse masuri pentru protejarea pacientului in timpul convulsiilor si obtinerea unui ajutor specializat dupa episod.

Este bine ca persoana care asista pacientul sa fie atenta la modul de manifestare al crizei pentru a o putea descrie medicului:

- Ce tip de miscari sunt prezente?
- Cat timp dureaza criza?
- Exista loviri din timpul convulsiei?

Pacientului nu trebuie sa i se forteze nimic, inclusive degetele celui care il asista, pe gat:
Plasarea unui obiect in gura pacientului poate produce leziuni suplimentare, cum ar fi traumatisme ale dintilor  si fracturarea mandibulei. De asemeni, in timpul crizei pacientului poate avea plaga lingual a sau relaxare sfincteriana (mictiune). 

Intoarcerea pacientului pe o parte, cu gura in jos, cu capul in hiperextensie si cu mandibula subluxata cu  exceptia situatiilor in care persoana se opune mobilizari

Mentinerea calmului;

Daca pacientul varsa este esential ca pacientului sa fie intors in decubit lateral cu fata in jos, pentru a nu se inneca sau aspira continutul vomitiv.

2. Dupa criza:

- Verificarea daca persoana a suferit un traumatism in timpul convulsiei;

- Daca pacientul nu poate fi intors pe o parte in timpul crizei, acest lucru poate fi facut dupa incetarea convulsiei si pacientul este mai relaxat;

- Daca pacientul are probleme cu respiratia, pot fi folosite degetele pentru a elibera caile aeriene de saliva;

- Largirea hainelor prea stranse de la nivelul gatului sau al mijlocului;

- Oferirea unei zone sigure unde pacientul se poate odihni;

- Pacientului nu trebuie sa i se ofere nimic de baut sau de mancat pana la momentul la care este complet treaz si constient;

- Pacientul trebuie insotit pana cand devine complet constient de mediu. Majoritatea pacientilor sunt somnorosi sau confuzi dupa convulsie.

Un pacient care a avut convulsii nu ar trebui sa conduca masina, sa inoate, sa se urce la inaltime sau sa opereze masini pana cand nu consulta un medic in legatura cu convulsiile.

Tratamentul covulsiilor depinde de cauzele acestora si se bazeaza pe tratament anti epileptic si respectarea unui regim strict. Sunt intersize consumul de alcool, cafea, Coca-Cola, substante energizante, ciocolata, droguri; este interzisa expunerea prelungita la surse de lumina intermitenta (telefon, laptop), este interzisa privarea de somn si se recomandat un mediu familial adecvat, linistit.