Ce declanseaza o criza de epilepsie?

Epilepsia este o afectiune neurologica care provoaca convulsii recurente, neprovocate. O convulsie este o accelerare brusca a activitatii electrice anormale in creier.

Medicii diagnosticheaza epilepsia atunci cand aveti doua sau mai multe convulsii fara alta cauza identificabila. Oricine poate dezvolta epilepsie, dar cel mai frecvent apare la copiii mici si la adultii mai in varsta. Potrivit cercetarilor publicate in 2021, barbatii dezvolta epilepsie mai des decat femeile, posibil din cauza expunerii mai mari la factori de risc cum ar fi consumul de alcool si traumatismele craniene.

Cele doua tipuri principale de convulsii sunt:
1. convulsii generalizate
2. convulsii focale
Crizele generalizate afecteaza intregul creier. Crizele focale sau partiale afecteaza doar o parte a creierului tau.

O criza usoara poate fi dificil de recunoscut. Poate dura doar cateva secunde si puteti ramane treaz in timp ce se intampla. Crizele convulsive mai puternice pot provoca spasme si contractii musculare incontrolabile. Acestea pot dura de la cateva secunde la cateva minute si pot provoca confuzie sau pierderea cunostintei. Dupa aceea, este posibil sa nu aveti amintiri despre o criza.

In prezent, nu exista un remediu pentru epilepsie, dar poate fi gestionata cu medicamente si alte strategii.

Convulsiile sunt principalul simptom al epilepsiei. Simptomele difera de la persoana la persoana si in functie de tipul de convulsii.

1. Convulsii focale (partiale). O criza constienta focala (denumita anterior criza partiala simpla) nu implica pierderea cunostintei. Simptomele includ: modificari ale simtului gustului, mirosului, vazului, auzului sau atingerii, ameteala, furnicaturi si zvacniri ale membrelor
Crizele focale inconstiente (denumite anterior crize partiale complexe) implica pierderea cunostintei. Alte simptome includ:
• privire in gol
• lipsa de raspuns
• efectuarea de miscari repetitive

2. Convulsii generalizate. Crizele generalizate implica tot creierul.

Subtipurile includ:
Convulsii de absenta. Crizele de absenta erau numite „crize convulsive mici mal”. Ele tind sa provoace o scurta pierdere a cunostintei, o privire goala si pot provoca miscari repetitive, cum ar fi plesnitul buzelor sau clipirea.
Crize tonice. Crizele tonice provoaca rigiditate brusca in muschii picioarelor, bratelor sau trunchiului.
Crize atone. Crizele atone conduc la pierderea controlului muscular. Se mai numesc si „crize de picatura”, deoarece o pierdere brusca a fortei musculare va poate face sa cadeti brusc.
Crize clonice. Crizele clonice se caracterizeaza prin miscari musculare sacadate repetate ale fetei, gatului si bratelor.
Crize mioclonice. Crizele mioclonice provoaca zvacniri spontane rapide ale bratelor si picioarelor. Uneori, aceste crize se grupeaza impreuna.

Crize tonico-clonice. Crizele tonico-clonice obisnuiau sa fie numite „crize grand mal”. Simptomele includ:
• rigidizarea corpului
• tremuraturi
• pierderea controlului vezicii urinare sau intestinului
• muscarea limbii
• pierderea cunostintei
Dupa o criza, este posibil sa nu va amintiti ca ati avut una sau s-ar putea sa va simtiti usor rau timp de cateva ore.

Este important de retinut ca majoritatea convulsiilor nu necesita asistenta medicala de urgenta si nu puteti opri o convulsie odata ce este in curs.

Cand sunteti cu cineva care are o convulsie usoara:
• Ramaneti cu persoana pana cand criza ei se termina si este treaza.
• Odata ce sunt trezi, ghideaza-i intr-un loc sigur si spune-le ce s-a intamplat.
• Ramai calm si incearca sa-i pastrezi calmi pe ceilalti.
• Vorbeste calm.
• Verifica daca exista o bratara medicala.
• Oferiti-va sa ajutati persoana sa ajunga acasa in siguranta.

Daca persoana are o criza tonico-clonica, care provoaca tremurari sau smucituri necontrolate:
• Imobilizeaza persoana la pamant.
• Intoarceti-o usor pe o parte pentru a ajuta sa respire.
• Eliminati orice obiecte periculoase departe de ea.
• Pune ceva moale sub capul ei.
• Daca poarta ochelari, scoateti-i.
• Slabiti orice imbracaminte, cum ar fi o cravata, care poate afecta respiratia.
• Cronometrati criza si sunati la 112 daca dureaza mai mult de 5 min

La aproximativ jumatate dintre persoanele cu epilepsie, cauza nu poate fi determinata, conform OMS. O varietate de factori pot contribui la dezvoltarea convulsiilor, cum ar fi:

• leziuni cerebrale traumatice sau alte traumatisme craniene
• cicatrici ale creierului dupa o leziune cerebrala (epilepsie post-traumatica)
• boala grava sau febra foarte mare
• accident vascular cerebral, care cauzeaza aproximativ jumatate de cazuri de epilepsie la adultii in varsta cand nu exista o cauza identificabila, potrivit CDC
• lipsa de oxigen la creier
• tumora cerebrala sau chist
• dementa, inclusiv boala Alzheimer
• utilizarea de catre mama a unor medicamente, leziuni prenatale, malformatii ale creierului sau lipsa de oxigen la nastere
• afectiuni infectioase precum HIV si SIDA si meningita
• tulburari genetice sau de dezvoltare sau boli neurologice

Epilepsia se poate dezvolta la orice varsta, dar diagnosticul apare de obicei in copilaria timpurie sau dupa 60 de ani.

Unii oameni identifica lucruri sau situatii care le declanseaza crizele.

Cativa dintre cei mai frecventi factori declansatori cunoscuti sunt:
• lipsa de somn
• boala sau febra
• stres
• lumini stralucitoare, lumini intermitente sau modele
• cofeina, alcool sau sevraj de alcool, medicamente sau droguri ilegale
• saritul peste mese, supraalimentare sau anumite ingrediente alimentare
• zaharul din sange foarte scazut
• lovitura la cap

Identificarea declansatorilor nu este intotdeauna usoara. Un singur incident nu inseamna intotdeauna ca acela este un declansator. Adesea, o combinatie de factori declanseaza o convulsie.

Crizele de epilepsie perturba activitatea electrica a creierului, care poate afecta direct sau indirect multe parti ale corpului. Complicatiile potentiale ale epilepsiei includ:
• dificultate de invatare (aproximativ 20% dintre persoanele cu epilepsie au dizabilitati intelectuale, conform unui articol de cercetare din 2018)
• ranire prin cadere in timpul unei convulsii
• vatamare in timpul utilizarii unui automobil sau masini
• depresie
• leziuni cerebrale cauzate de convulsii prelungite si necontrolate
• sufocarea cu alimente sau saliva

Daca banuiti ca ati avut o criza, consultati un medic cat mai curand posibil. O convulsie poate fi un simptom al unei probleme medicale grave. Istoricul si simptomele dumneavoastra medicale il vor ajuta pe medicul dumneavoastra sa decida ce teste vor fi utile. Probabil ca va vor face un examen neurologic pentru a va testa abilitatile motorii si functionarea mentala. Pentru a diagnostica epilepsia, alte afectiuni care provoaca convulsii ar trebui excluse. Un medic va comanda probabil o hemoleucograma completa (CBC) si chimia sangelui dumneavoastra.

Testele de sange pot fi folosite pentru a cauta:
• semne de boli infectioase
• functia ficatului si a rinichilor
• nivelurile de glucoza din sange

Electroencefalograma (EEG) este cel mai frecvent test folosit pentru a diagnostica epilepsia. Este un test neinvaziv si nedureros care implica plasarea de electrozi pe scalp pentru a cauta modele anormale in activitatea electrica a creierului. Vi se poate cere sa efectuati o anumita sarcina in timpul testului. In unele cazuri, testul se efectueaza in timp ce dormi.

Testele imagistice pot dezvalui tumori si alte anomalii care pot provoca convulsii. Aceste teste pot include:
• scanare CT
• RMN
• tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
• tomografie computerizata cu emisie de un singur foton
Epilepsia este de obicei diagnosticata daca aveti convulsii, dar nu exista o cauza aparenta sau reversibila.

Tratamentul pentru epilepsie va poate ajuta sa aveti mai putine convulsii sau sa opriti complet crizele.

Unele optiuni de tratament includ:
• Medicamente antiepileptice (anticonvulsivante).
• Stimulator al nervului vag. Acest dispozitiv este plasat chirurgical sub pielea de pe piept si stimuleaza electric nervul care trece prin gat pentru a preveni convulsii.
• Dieta cetogena.
• Operatie pe creier. Zona creierului care provoaca convulsii poate fi indepartata sau modificata daca tu si echipa ta de asistenta medicala determinati ca este tratamentul potrivit pentru starea dumneavoastra.

Cercetarile privind noi tratamente sunt in desfasurare. Un tratament care poate fi disponibil pe scara larga in viitor este stimularea profunda a creierului. Aceasta implica implantarea de electrozi in creier si a unui generator in piept. Generatorul trimite impulsuri electrice catre creier pentru a ajuta la reducerea convulsiilor.

FDA a aprobat utilizarea stimularii cerebrale profunde in 2018 la persoanele de peste 18 ani cu convulsii cu debut focal, care nu au raspuns la cel putin trei medicamente antiepileptice. De asemenea, sunt investigate interventii chirurgicale minim invazive si radiochirurgie.

Daca medicamentele nu va pot reduce numarul de convulsii, o alta optiune este operatia pe creier.

• Rezectie- Cea mai frecventa interventie chirurgicala este rezectia. Aceasta implica indepartarea partii din creier unde incep convulsiile. Cel mai adesea, lobul temporal este indepartat printr-o procedura cunoscuta sub numele de lobectomie temporala. In unele cazuri, acest lucru poate opri activitatea convulsiva. In unele cazuri, veti fi tinut treaz in timpul acestei interventii chirurgicale, astfel incat medicii sa poata vorbi cu dvs. si sa evite indepartarea unei parti a creierului care controleaza functii importante, cum ar fi vederea, auzul, vorbirea sau miscarea.

• Transectie subpiala multipla- Daca zona creierului este prea mare sau importanta pentru a fi indepartata, chirurgii pot efectua o alta procedura numita transectie subpiala multipla sau deconectare. In timpul acestei proceduri, chirurgul face taieturi in creier pentru a intrerupe calea nervoasa. Aceasta taietura impiedica convulsiile sa se raspandeasca in alte zone ale creierului tau. Dupa operatie, unii oameni sunt capabili sa reduca medicamentele anticonvulsivante sau chiar sa inceteze sa le ia, sub supravegherea medicului lor.

Exista riscuri pentru orice interventie chirurgicala, inclusiv o reactie negativa la anestezie, sangerare si infectie. Interventia chirurgicala a creierului poate duce uneori la modificari cognitive. Poate fi o idee buna sa discutati avantajele si dezavantajele diferitelor proceduri cu chirurgul dumneavoastra si cu alti membri ai echipei de asistenta medicala. De asemenea, poate doriti sa solicitati oa doua opinie inainte de a lua o decizie finala.

Epilepsia este o tulburare cronica care poate afecta multe parti ale vietii tale.
Legile variaza de la stat la stat, dar daca convulsiile nu sunt bine gestionate, este posibil sa nu ai voie sa conduci. Pentru ca nu stii niciodata cand va avea loc o criza, multe activitati de zi cu zi, cum ar fi traversarea unei strazi aglomerate, pot deveni periculoase. Aceste probleme pot duce la pierderea independentei.

Bibliografie:
https://www.healthline.com/health/epilepsy#living-with-epilepsy