Vanataile inexplicabile - Cand trebuie sa mergi la hematolog?

Vanataile sau echimozele reprezinta o marca a unui traumatism, ce determina ruperea vaselor de sange, fiind descrise sub forma unor pete de culoare, determinate de efuziunea sangelui la nivel subtegumentar.

Sangele acumulat isi va schimba progresiv culoarea, pana la disparitie, pe masura ce este reabsorbit.

Dupa producere, echimoza variaza in ceea ce priveste culoarea de la inchis catre culoarea pielii, astfel ca violetul este urmat de albastru, apoi galben-verzui, pana cand se va recapata culoarea initiala a pielii.

In momentul impactului cu un obiect dur, dar cu tegumentul intact, vasele superficiale sunt lezate si sangele se raspandeste subtegumentar, formandu-se vanataile.

Echimozele sunt intalnite mai frecvent la varstnici, din cauza faptului ca vasele devin fragile si isi pierd elasticitatea odata cu inaintarea in varsta, ceea ce le creste susceptibilitatea la rupere.

Pe langa asta, persoanele in varsta pierd din grosimea stratului de grasime subcutanata, pierzand astfel si protectia impotriva traumatismelor.

Pe de alta parte, aparitia frecventa a echimozelor se poate datora unor medicamente, cirozei hepatice, diabetului, a unor afectiuni hematologice sau a unui deficit de vitamine (C, K, B, E, D).

Medicamentele sunt reprezentate de anticoagulante, antiagregante, antiinflamatoare nesteroidiene, corticosteroizi si unele chimioterapice.

De asemenea, afectiunile hematologice genetice pot influenta coagularea, printre acestea numarandu-se:

- Boala Von Willebrand,

- Hemofilia A,

- Hemofilia B,

- Trombofilia,

- Limfom Non-Hodgkin,

- Trombocitopenia imuna,

- Purpura senila,

- Leucemie,

- Tulburarea functiei trombocitare: Sindromul Bernard-Soulier, trombastenia Glanzmann.

Vanataile nu ar trebui sa ridice nicio suspiciune daca sunt rezultatul unui traumatism, aceasta fiind cea mai frecventa cauza de aparitie.

Daca zona isi schimba culoarea progresiv si se imbunatateste, nu este un motiv de ingrijorare, intrucat majoritatea se vindeca in aproximativ 2 saptamani, fara tratament.

Insa, daca vanataile devin numeroase, fara cauza si sunt localizate pe zone in care e neobisnuit sa nu ne amintim originea, precum fata si abdomenul, cauza trebuie investigata.

Alte situatii care necesita un control hematologic sunt reprezentate de asocierea cu tumefiere semnificativa, recurenta vanatailor, afectarea unei zone extrem de mari, disproportionate fata de locul impactului, durere semnificativa, cresterea in dimensiuni odata cu trecerea timpului, in loc sa se reduca, aparitia acestora concomitent cu tratamente medicamentoase si asocierea cu alte simptome precum ameteli, oboseala si sangerari nazale.

Asa cum am mentionat, vanataile pot avea multe etiologii, inclusiv unele afectiuni hematologice care vor fi dezvoltate ulterior.

Reprezinta o afectiune mostenita, cu transmitere autozomal dominanta, ce afecteaza capacitatea sangelui de a se coagula, determinand sangerari mai frecvente sau mai abundente decat in mod normal si aparitia echimozelor la cele mai mici traumatisme.

Persoanele declara aparitia vanatailor intinse in urma traumatismelor minore, care sunt trecute, in general, cu vederea.

Fiind cea mai frecventa tulburare ce afecteaza coagularea, incidenta este de aproximativ 1% din populatie si se caracterizeaza prin deficitul sau lipsa proteinei von Willebrand, ce este implicata in cascada coagularii.

Definita drept o tulburare ce determina aparitia unei stari de hipercoagulabilitate, presupune existenta unei tendinte la coagulare a sangelui, motiv pentru care tratamentul impus este reprezentat de anticoagulante, care cresc riscul de aparitie a echimozelor.

Trombocitemia imuna se caracterizeaza printr-un numar scazut de trombocite, ceea ce impiedica sangele sa se coaguleze, crescand riscul de sangerare.

Persoanele pot prezenta echimoze fara motiv, precum si petesii (puncte mici rosii la nivelul membrelor inferioare), purpura (pete rosii sau violet, mai mari decat petesiile, dar mai mici decat echimozele), hematoame, epistaxis (sangerari nazale), oboseala si sangerari mensturale abundente.

Hemofilia A este o tulburare rara ce presupune deficitul unui factor de coagulare, fiind diagnosticata mai frecvent la barbati, decat la femei.

Cauza este mostenita si presupune deficitul factorului VIII de coagulare, o proteina implicata in cascada coagularii.

Gena este localizata pe cromozomul X si este transmisa pe linie materna.

Simptomele variaza de la usoare (sangerare mai abundenta dupa interventii), catre moderate (echimoze, sangerari abundente si sangerari spontane) si severe (hematoame, echimoze, sangerari intraarticulare).

Similar cu Hemofilia A, Hemofilia B presupune existenta unui factor de coagulare si anume, factorul IX.

Frecventa este, de asemenea, mai crescuta in randul barbatilor si este tot de 3 tipuri: usoara, moderata si severa, insa simptomele sunt mai putin severe decat in cazul deficitului factorului VIII.

Purpura senila afecteaza pana la 30% dintre persoanele peste 75 de ani, fiind caracterizata prin aparitia echimozelor violet inchis, cel mai frecvent la nivelul membrelor superioare.

Acestea apar dupa traumatisme, insa perioada de vindecare este mult mai mare si suprafata afectata este mult mai intinsa decat zona traumatizata.

Uneori, pielea poate ramane maro chiar si dupa vindecarea leziunii.

Pentru a evita aparitia vanatailor se recomanda evitarea traumatismelor si a expunerii directe la soare.

Aceasta afectiune nu expune la riscuri grave in ceea ce priveste sanatatea, fiind obsinuita odata cu inaintarea in varsta.

In elaborarea diagnosticului, medicul hematolog va tine cont de antecedentele heredocolaterale (existenta in familie a unor simptome similare sau tulburari de sangerare), anamneza si examen clinic complet.

De asemenea, va fi prelevata o proba de sange pentru urmatoarele teste: hemoleucograma completa, test de agregare plachetara, timpul de protrombina, timp de tromboplastina partiala activat, fibrinogenul, antigenul factorului von Willebrand, cofactororul pentru ristocetina (pentru a evalua activitatea factorului von Willebrand), multimerii factorului von Willebrand (evalueaza structura factorului von Willebrand), frotiu de sange periferic, factorul VIII de coagulare, factorul IX de coagulare

Boala von Willebrand se trateaza cu desmopresina (cel mai frecvent), suplimentare de factor von Willebrand si antifibrinolitice.

Trombocitemia imuna poate fi gestionata, in general, fara tratament in cazul simptomelor minore sau poate fi tratata cu corticosteroizi, transfuzie de plachete, agonisti ai receptorilor pentru trombopoietina (Eltrombopag), analogi de trombopoietina (romiplostim) si splenectomie.

Hemofilia A, forma usoara sau moderata beneficiaza de tratament cu factor VIII doar in situatia in care urmeaza sa fie supuse unor interventii chirurgicale sau daca pacientii au un episod acut de sangerare, iar forma severa este tratata prin suplimentarea exogena a deficitului in mod regulat.

Hemofilia B se trateaza prin administrarea de factor concentrat IX.

In cazurile usoare si moderate, suplimentarea se realizeaza doar inaintea unei proceduri chirurgicale, pe cand cei cu hemofilie severa beneficiaza de tratament regulat.

De cele mai multe ori, depistarea unei vanatai nu reprezinta o cauza de ingrijorare, insa este important de depistat daca se asociaza cu alte echimoze sau cu alte simptome pentru a ridica suspiciunea unei cauze subiacente.

Astfel, consultul medical se recomanda daca vanataile sunt inexplicabile, mai frecvente decat uzual sau sunt insotite de alte simptome.

Bibliografie
https://www.healthline.com/health/random-bruising#less-common-causes
https://www.medicalnewstoday.com/articles/325525#causes
https://www.healthline.com/health/bruises-easily#causes
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17709-von-willebrand-disease
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21797-thrombophilia
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23197-hemophilia-a
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23912-hemophilia-b