Vanataie vs Hematom: tipuri, cauze, tratament

Hematoamele reprezinta probleme destul de frecvente si care apar ca urmare a deteriorarii unora dintre vasele de sange mai mari din corp. Majoritatea oamenilor se confrunta cu un hematom la un moment dat in viata lor, iar multi dintre acestia il pot confunda cu o vanataie.

De asemenea, unele persoane pot afirma ca sufera de un hematom, in realitate fiind vorba despre o vanataie. Unele hematoame pot semana cu vanataile, dar acestea din urma, numite si echimoze, apar din cauza deteriorarii vaselor mici de sange.

In timp ce unele hematoame sunt relativ inofensive, altele pot indica o problema medicala grava. Astfel, orice persoana care a suferit un accident sau a experimentat o lovitura la cap ar trebui sa discute cu un medic despre posibilitatea dezvoltarii unui hematom.

Termenul de hematom face referire la o colectie de sange ce se formeaza in afara vaselor de sange mai mari. Hematoamele sunt frecvent cauzate de leziuni sau traumatisme in zona respectiva. Astfel, o vatamare poate provoca ruperea peretilor vaselor de sange, permitand sangelui sa se extravazeze in tesuturile din jur.

Hematoamele pot sa apara in orice vase de sange, inclusiv vene, artere si capilare. Un hematom este similar cu o hemoragie, dar aceasta din urma se refera la o sangerare continua, in timp ce sangele din hematom devine coagulat. Tipurile acestor colectii de sange depind de locul in care se instaleaza, dar locatia poate determina chiar si gravitatea lor.

In functie de localizare se pot distinge mai multe tipuri de hematoame. Spre exemplu, hematoamele din zona urechii survin frecvent la luptatori, boxeri si alti sportivi care suporta in mod regulat lovituri la cap. Hematomul subunghial apare, asa cum ii spune si numele, sub nivelul unghiei.

Este frecvent in ranirile minore, de exemplu in lovirea accidentala a unui deget cu un ciocan. Hematoamele ce apar imediat sub piele sunt clasificate drept subcutanate si survin, de obicei, in urma lezarii venelor superficiale.

Hematoamele pot surveni si la nivelul capului, dar in diferite moduri. In cazul scalpului se poate observa o zona mai umflata, aceasta fiind aferenta lezarii pielii si a muschiului extern. In acest caz creierul nu este afectat.

Hematoamele epidurale sau extradurale survin atunci cand lezarea are loc la nivelul unui vas de sange situat intre craniu si duramater. In acest caz poate exista compresia creierului. De asemenea, hematoamele se pot instala sub duramater (subdurale) sau chiar in parenchimul cerebral, aceste situatii fiind grave.

Exista si alte tipuri de hematoame, de exemplu septale, retroperitoneale, splenice sau hepatice. Hematoamele septale survin in cazul lezarii nasului si pot produce complicatii daca sunt lasate netratate. In cazul celor retroperitoneale, colectiile de sange se formeaza in interiorul cavitatii abdominale, dar fara a se situa in interiorul organelor, precum in cazul hematoamelor splenice sau hepatice.

Leziunile si traumatismele sunt cauzele cele mai frecvente ale hematoamelor, dar si a echimozelor. Orice deteriorare a peretilor vaselor de sange poate provoca scurgeri de sange, in cantitati mai mici sau mai mari. In cazul vaselor de sange mai mari, acest lichid reuseste sa depaseasca bariera naturala si provoaca un hematom.

Leziunile nu trebuie sa fie extrem de severe pentru a duce la hematoame. De exemplu, unii oameni pot experimenta un hematom subunghial prin simpla intepare a degetului de la picior.

Leziunile semnificative, precum cele suferite in urma accidentelor rutiere sau dupa caderi de la inaltime, pot provoca hematoame grave si cu potential letal. De asemenea, unele proceduri chirurgicale, inclusiv interventiile medicale, dentare sau cosmetice, pot produce hematoame, deoarece deterioreaza anumite tesuturi si vasele de sange din apropiere.

Urmarea unor tratamente, de exemplu cu aspirina sau warfarina, poate avea drept consecinta cresterea riscului de sangerare. Acest lucru poate duce inevitabil la formarea de echimoze si hematoame. In plus, trebuie stiut ca exista si cazuri in care hematoamele si echimozele se formeaza fara cauze identificabile.

In cazul hematoamelor mai superficiale, simptomele pot include modificari de culoare ale tegumentelor, inflamatie si tumefiere, sensibilitate, roseata, caldura si durere locala. Atunci cand hematoamele sunt interne, recunoasterea acestora poate fi mai dificila. Astfel, orice persoana care a suferit un accident sau a suferit o vatamare grava trebuie sa consulte imediat un medic pentru a detecta posibilele hematoame.

Hematoamele de la nivelul creierului si meningelor pot fi deosebit de periculoase. Din acest motiv, chiar si dupa vizita la medic, pacientii trebuie sa fie extrem de atenti si sa urmareasca daca anumite simptome isi fac prezenta. Printre acestea se regasesc durerile de cap, eventual care se inrautatesc, anizocoria sau inegalitatea pupilara, dificultatea la miscarea unui membru, pierderea auzului, dificultatile la inghitire sau la vorbire, somnolenta si chiar pierderea starii de constienta.

Simptomele pot sa nu apara imediat, dar de cele mai multe ori survin in primele zile de la traumatism. Conform cercetarilor, simptomele hematoamelor subdurale tind sa apara in aproximativ 72 de ore de la accidentare.

Modificarile de culoare si sensibilitatea din zona afectata sunt doar doi factori ce tind sa faca oamenii sa creada ca hematoamele si vanataile sunt acelasi lucru. Vanataile, numite si echimoze, se dezvolta cand pierderile de sange sunt mai mici. Acestea coloreaza tegumentul in violet sau albastru, culoarea modificandu-se odata cu vindecarea. Inainte de disparitia completa, echimozele devin galbene. In general, vanataile nu sunt grave si nu ar trebui sa produca ingrijorare.

In schimb, hematoamele implica pierderi de sange de la nivelul unor vase de sange mai mari. Acestea pot colora tegumentele in albastru inchis sau chiar negru, dar pot provoca si roseata semnificativa. Traumatismele severe pot provoca hematoame grave si care necesita tratament medical.

Majoritatea vanatailor se vindeca singure, fara a fi nevoie de tratament. Astfel, vanataile severe sunt rare, dar cand exista pot necesita tratament. In caz contrar, chiar si acestea pot deteriora tesuturile sau organele interne si chiar pot duce la infectii.

Unele persoane pot fi mai predispuse la a dezvolta vanatai si chiar hematoame, de exemplu atunci cand exista anemie sau carente de vitamine. In plus, persoanele care urmeaza tratamente cu anticoagulante pot dezvolta mult mai frecvent echimoze.

De obicei, echimozele si hematoamele nu necesita tratament, deoarece organismul va reabsorbi sangele odata cu trecerea timpului. Totusi, pentru a gestiona hematoamele situate sub piele, sub unghii sau la nivelul altor tesuturi moi, oamenii ar trebui sa se odihneasca si sa aplice gheata pe zona lezata. Gheata poate ajuta la reducerea durerii si a inflamatiei.

In cazul in care durerea este persistenta, medicii pot recomanda anumite medicamente cu sau fara prescriptie medicala. Totusi, se indica vizita la medic, deoarece nu toate calmantele sunt recomandate in aceste cazuri.

Exista si cazuri mai grave in care hematomul poate necesita drenaj chirurgical. Interventia chirurgicala se realizeaza mai ales atunci cand colectia de sange pune presiune pe maduva spinarii, pe creier sau pe alte organe. De asemenea, medicii pot dori sa dreneze sangele atunci cand exista risc de infectii. Totusi, trebuie stiut ca nu toate cazurile de hematoame formate la nivelul capului vor necesita drenaj.

Echimozele si hematoamele sunt doua situatii de multe ori confundate. Echimozele sunt mult mai usoare decat hematoamele, dar ambele pot fi inofensive. Totusi, hematoamele pot produce ingrijorare mult mai des, dar un tratament adecvat va contribui la o vindecare optima.

Multe dintre hematoame se vindeca pe cont propriu, dar exista si situatii in care vizita la medic este absolut necesara. De exemplu, persoanele ce au suferit o leziune la cap trebuie sa fie consultate, deoarece formarea unui hematom la nivelul acestei zone poate fi periculoasa. Astfel, cu un diagnostic rapid si un tratament adecvat, majoritatea cazurilor sunt rezolvate fara complicatii.

Bibliografie:
Bajsarowicz, P.,et al.(2015). Nonsurgical acute traumatic subdural hematoma: What is the risk?https://thejns.org/view/journals/j-neurosurg/123/5/article-p1176.xml
Garbossa, D.,et al.(2014). Are acute subdural hematomas possible without head trauma?https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4323966/
Sakamoto, A.,et al.(2017). Chronic expanding hematoma in the extremities: A clinical problem of adhesion to the surrounding tissues.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5469981/