Semintele germinate: beneficii si potentiale riscuri

Multe persoane considera ca semintele incoltite reprezinta surse nutritionale importante. Inca din perioada Antichitatii, germenii au fost folositi pentru proprietatile lor benefice asupra organismului.

De asemenea, semintele germinate imbunatatesc digestia si nivelurile de zahar din sange si chiar pot impiedica bolile cardiace. Cu toate acestea, consumul de germeni este frecvent legat de cazurile de toxiinfectie alimentara.

Toate aceste aspecte au atras cateva semne de intrebare cu privire la consumul semintelor germinate si daca beneficiile potentiale merita riscurile.

Germenii sunt seminte care au inmugurit si devin plante foarte tinere. Acest proces de germinare incepe, de obicei, cu inmuierea semintelor timp de mai multe ore.

Semintele imbibate sunt expuse la combinatia potrivita de temperatura si umiditate si lasate sa creasca de la doua pana la sapte zile. Produsul final este, in general, un germene cu lungimi cuprinse intre 2 si 5 centimetri.

Exista multe tipuri diferite de seminte ce pot incolti, cele mai frecvente fiind:

• Germeni din boabe de fasole, soia si mazare;
• Germeni din cereale cum ar fi graul, orezul, hrisca, quinoa si ovazul;
• Germeni din legume precum ridichi, broccoli, sfecla, mustar, trifoi si varza;
• Germeni din diferite nuci si seminte precum migdale, lucerna, dovleac, susan sau floarea-soarelui.

Semintele germinate sunt, in general, consumate in stare bruta, dar pot fi, de asemenea, gatite usor inainte de a fi mancate.

In ciuda faptului ca au un numar scazut de calorii, germenii reprezinta o sursa bogata de substante nutritive. Continutul de vitamine si minerale variaza in functie de soi.

Este demonstrat ca semintele inmugurite au un nivel mult mai mare de substante nutritive decat plantele negerminate, printre care proteine, folati, magneziu, fosfor, mangan si vitaminele C si K.

De exemplu, mai multe studii arata ca germinarea contribuie la cresterea continutului de proteine si aminoacizi esentiali cu pana la 30%. Proteinele din germeni pot fi mai usor de digerat, acest lucru datorandu-se probabil procesului de germinare, care pare sa reduca nivelul de antinutrienti cu pana la 87%.

Antinutrientii sunt compusi care scad capacitatea corpului de a absorbi substantele nutritive din plante. Germenii reprezinta, de asemenea, o mare sursa de antioxidanti.

Studiile au demonstrat ca tofu si laptele de soia, obtinute din soia incoltita, contin cu aproximativ 13% mai multe proteine, cu 24% mai putine grasimi si 81% mai putini antinutrienti decat tofu si laptele de soia obtinute din boabe de soia neincoltite.

Semintele germinate pot ajuta la mentinerea glicemiei sub control, dar acest lucru este partial, nu toate studiile fiind de acord cu aceasta afirmatie. O alta teorie este aceea ca germenii pot regla activitatea amilazei, folosita de organism pentru digestia zaharurilor.

Studiile afirma ca proprietatile semintelor germinate in controlul glicemiei sunt datorate cantitatilor mari de antioxidanti, cel mai important fiind sulforafanul. Acesta se gaseste in cantitati mari in germenii de broccoli, varza si conopida.

In ciuda acestor rezultate incurajatoare, trebuie mentionat faptul ca nu au fost facute foarte multe studii privind acest aspect, fiind necesare mai multe concluzii ferme din partea cercetatorilor.

Semintele germinate pot ajuta la digerarea mai usoara a alimentelor. Studiile au demonstrat ca, atunci cand semintele sunt incoltite, cantitatea de fibre pe care o contin creste semnificativ si poate fi asimilata mai usor. Fibrele nu au valoare nutritionala, dar sunt extrem de importante in controlul activitatii sistemului digestiv.

De exemplu, intr-un studiu, boabele lasate sa germineze timp de 5 zile au avut cu pana la 133% mai multe fibre decat boabele care nu au germinat. In alt studiu, boabele cu germeni de 5 milimetri au avut un continut de fibre mai mare cu pana la 226%.

Germinarea pare sa mareasca in mod semnificativ cantitatea de fibre insolubile, acestea ajutand la formarea scaunului si deplasarea lui prin intestin cu usurinta, reducand riscul de constipatie.

In plus, germinarea poate reduce cantitatea de gluten din cereale, ceea ce le face mai usor de digerat, in special pentru persoanele sensibile la gluten. Germinarea scade numarul de antinutritenti, facilitand absorbtia substantelor nutritive in timpul digestiei.

Includerea germenilor in dieta zilnica poate avea beneficii pentru sanatatea inimii. Germenii pot reduce nivelurile de colesterol din sange, acestea reprezentand factori de risc pentru bolile de inima.

Studiile pe animale au aratat ca mugurii pot mari nivelul de colesterol bun, HDL (High-Density Lipoprotein) si il pot scadea pe cel rau, LDL (Low-Density Lipoprotein). Rezultate similare au fost observate si la oameni, studiile aratand ca nivelul HDL a crescut cu 12%, iar nivelul colesterolului LDL a scazut cu aproximativ 80% la persoanele care au consumat germeni.

Desi rezultatele par promitatoare, au fost facute putine studii pe aceasta tema si sunt necesare mai multe cercetari inainte de a se putea formula concluzii clare.

Un risc legat de consumul germenilor este reprezentat de toxiinfectiile alimentare, consecinta a faptulului ca germenii sunt consumati, in general, in stare cruda sau sunt gatiti foarte putin.

Motivul pentru care consumul acestor muguri este riscant este cauzat de conditiile de cultivare. Aceste conditii sunt caracterizate prin umiditate si temperaturi crescute. In astfel de medii, bacteriile daunatoare, cum ar fi E. Coli si Salmonella se pot dezvolta.

Daca se produce intoxicatia cu acesti germeni, simptomele pot aparea de la 12 pana la 72 de ore dupa consum si pot include diaree, crampe abdominale si varsaturi.

Aceste simptome pun rareori in pericol viata, dar, cu toate acestea, consumul germenilor trebuie evitat de persoanele cu sisteme imunitare slabe cum ar fi copiii, femeile insarcinate si batranii.

Pentru a evita contaminarea este indicat ca germenii sa fie proaspeti, sa fi fost transportati si pastrati in conditii corespunzatoare si sa nu aiba un miros sau un aspect neplacut.

Semintele germinate trebuie pastrate la temperaturi sub 8 grade Celsius. Este recomandat ca mainile sa fie spalate foarte bine inainte si dupa manipularea semintelor germinate.

Semintele germinate pot fi consumate in diferite moduri. De exemplu, pot fi mancate crude intr-un sendvis sau intr-o salata. Germenii pot fi usor de adaugat la mese calde, cum ar fi mancaruri de orez, omleta, cartofi prajiti sau supe.

De asemenea, germenii pot fi adaugati in piureuri sau pot fi transformati intr-o pasta si pot fi consumati pe paine, biscuiti sau felii de legume.

Pentru majoritatea oamenilor sanatosi, beneficiile consumului semintelor germinate depasesc probabil riscurile, dar tine de alegerea fiecaruia daca doreste sau nu asumarea riscului.