Regimul alimentar in hiperuricemie – guta, litiaza renala urica

Hiperuricemia este definita prin valorile acidului uric in sange > 6.8 mg/dl- (intervalul de valori normale poate diferi usor in functie de laborator, dar este situat la max 7 mg/dl pt barbati, in jur de 6 mg/dl la femei si 5 mg/dl la copii). Desi acidul uric a fost descoperit acum peste 200 de ani, anumite aspect ale implicarii lui in organism sunt, inca, necunoscute. Hiperuricemia nu este echivalenta cu guta, asa cum s-a considerat multi ani, deoarece acidul uric are multe alte implicatii metabolice in organismul uman.

Purinele sunt substante chimice care cotin azot (N). Rolul lor in organism este foarte important, deoarece intra in formula chimica a acizilor nucleici prezenti in toate celulele organismului, precum si in metabolismele energetice ale celulelor. Acidul uric este un derivat chimic al purinelor. El este produsul final al metabolismului purinelor; este un produs chimic greu solubil si trebuie eliminat de organism.

Din totalul uratului din organism, aproximativ 2/3 rezulta in urma reactiilor chimice (endogen) iar restul de 1/3 este obtinut din alimentatie pe baza de purine.
70% din uratul produs zilnic este excretat (eliminat) de catre rinichi, iar restul este eliminat prin intestine.

Complicatiile hiperuricemiei (ale acidului uric seric crescut) sunt:
1. Guta
2. Nefropatia urica
3. Nefrolitiaza – litiaza renala (nisip sau pietre la rinichi)
4. Boala renala cronica (insuficienta renala cronica)

Educatia dietetica este importanta pentru pacientii cu hiperuricemie.

• Reducerea consumului de alcool- in special bere
• Reducerea consumului de dulciuri si bauturi racoritoare in special cele indulcite cu zahar sau cu sirop de porumb (sunt bogate in fructoza, si aceasta creste productia de acid uric)
• Activitate fizica normala, cu evitarea efortului fizic excesiv
• Aport adecvat de : acid folic, vitamina B12, Magneziu si Zinc din alimentatie – a fost asociat cu scaderea riscului de hiperuricemie
• Utilizarea probioticelor (bifidobacterial, Lactobacili) – pot fi utile in scaderea acidului uric prin metabolizarea lui de catre flora intestinala.
• Consumul adecvat de lichide, in special la pacientii care dezvolta litiaza urinara.
• Evitarea excesului ponderal si a obezitatii, precum si a asocierii cu boala cronica de rinichi, diabet zaharat, hipertensiune arteriala
• Guta este o afectiune ce dureaza toata viata si necesita tratament de mentinere pe viata

• paine alba (veche de o zi), paste fainoase, gris, cartofi, orez alb;
• lactate degresate (lapte dulce, batut, iaurt), branza de vaci;
• carne de animal batran (gaina, vita, porc) fiarta; (zeama nu se consuma);
• peste slab, rasol (cu exceptia sorturilor interzise);
• 1-3 oua pe saptamana, in preparate;
• uleiuri vegetale, adaugate in mancare sau in salate;
• legume (cu exceptia celor interzise);
• fructe (cu exceptia celor interzise);
• ceai si cafea in cantitati limitate;
• lichide 350 ml de 5-6 ori per zi (apa necarbogazoasa)
• ceaiuri diuretice: coada soricelului, codite de cirese, matasea porumbului) cu sau fara adaugarea unei lingurite de bicarbonat de sodium per 24 ore. 

• carne de animal tanar (pui, vitel miel, purcel), vanat; 
• zeama in care s-a fiert carnea , ciorba de burta; 
• afumaturi, carne fezandata sau marinata
• organe (creier, momite, limba, rinichi, ficat);
• mezeluri de orice fel, inclusiv toba, carnati lebar, ghiudem, caltabos), piftie, picioare de porc, capete de vita;
• conserve de carne;
• peste: sardine, scrumbii, hering, icre
• fructe de mare
• fasole boabe
• mazare boabe
• Dulciuri: ciocolata,patiseria pe baza de creme,foietaje
• Bauturi : alcoolice, ceai negru, cafea, cacao
• Condimente picante 

Bibliografie:
• www.emedicine.medscape.com
• arhiva personala