Poluarea atmosferica si riscul dezvoltarii cancerului

Odata cu dezvoltarea industriei, a mijloacelor de transport, centralelor pe baza de combustibili fosili, agriculturii si a combustibililor pe care oamenii ii folosesc pentru a gati si a-si incalzi casele, poluarea mediului ambiant a ajuns sa fie un factor nociv notabil.

De-a lungul timpului, au existat in mass-media mai multe stiri despre poluarea aerului care poate provoca cancer. Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului (IARC) a denumit poluarea aerului ca factor cancerigen (agent care cauzeaza cancer).

IARC a concluzionat ca poluarea atmosferica este responsabila de aparitia cancerului pulmonar si a cancerului de vezica urinara.

Poluarea atmosferica este adesea impartita in doua grupe: poluarea atmosferica din aerul liber si poluarea atmosferica din interior. Atat poluantii de interior, cat si cei de exterior au fost asociati cu riscul dezvoltarii neoplaziilor.

Cum se produce poluarea aerului?

Smogul si funinginea sunt cei mai raspanditi agenti poluanti. Sursele smogului si funinginii sunt similare, ambele provenind de la autoturisme si camioane, fabrici, centrale electrice, incineratoare, motoare.

Cele mai mici particule din aer de funingine, fie ele sub forma de gaze sau solide, sunt deosebit de periculoase, deoarece pot patrunde in plamani si sange, pot agrava o bronsita, pot duce la atacuri de inima si chiar sa grabeasca moartea.

Smogul poate irita ochii si gatul si, de asemenea, poate deteriora plamanii. Pentru indivizii ce sufera de astm sau alergii, acesti poluanti suplimentari accentueaza simptomele si pot provoca crize astmatice.

Alti agenti poluanti periculosi, ce sunt fie mortali, fie pot provoca afectiuni grave pentru sanatate, fie si in cantitati mici, sunt: mercurul, plumbul, benzenul. Acestia sunt, de cele mai multe ori, emisi in timpul arderii de gaze sau carbune, incinerare sau, in cazul benzenului, acesta se gaseste in uzuala benzina.

Benzenul, fiind considerat cancerigen de catre EPA, poate provoca iritatii oculare, cutanate si pulmonare pe termen scurt si afectiuni ale sangelui pe termen lung.

Plumbul in cantitati mari poate afecta creierul si rinichii copiilor si chiar in cantitati mici poate afecta IQ-ul copiilor si abilitatea de a invata. Mercurul afecteaza sistemul nervos central.

Hidrocarburile aromatice policiclice sau HAP sunt componente toxice ale gazelor de esapament si ale fumului. In cantitati mari, acestea irita ochii si plamanii, dezvolta probleme hematologice si hepatice si pot duce la aparitia neoplasmelor.

Odata cu captarea caldurii pamantului in atmosfera, gazele cu efect de sera duc la temperaturi mai ridicate si la toate semnele de schimbare a climei: cresterea nivelului marii, vreme mai accentuata, decesele legate de caldura si cresterea transmiterii bolilor infectioase precum Lyme.

Potrivit unui studiu al APE 2014, dioxidul de carbon a fost responsabil pentru 81% din totalul emisiilor de gaze cu efect de sera din aer, iar metanul a constituit 11%.

IARC a facut o clasificare a elementelor toxice gasite in aer, cu risc cancerigen: gaze de esapament, praf, metale, solvent. De asemenea, studiul realizat de IARC releva faptul ca o expunere indelungata la particule in suspensie si aerul atmosferic duce la crestere riscului de aparitie a cancerului pulmonar.

Particulele reprezinta tipul de poluare a aerului ce a fost cel mai mult aprofundat, astfel ca IARC a concluzionat ca ele reprezinta o substanta cancerigena de grup 1.

Particulele sunt clasificate dupa dimensiunea lor: PM10 si PM2,5 sunt considerate particule mici, iar riscul de a dezvolta cancer pulmonar creste odata cu ascensiunea nivelului de PM2,5 in aerul atmosferic.

Pe langa riscul de dezoltare a cancerului, poluarea atmosferica mai este responsabila de a creste riscul de aparitie a bolilor respiratorii si a bolilor cardiace. In anul 2010, studiile au aratat ca au fost 3,2 milioane de decese la nivel mondial rezultate din poluarea atmosferica, inclusiv 223.000 de cazuri de cancer pulmonar.

Facand o comparatie intre fumat si poluarea atmosferica, fumatul prezinta un risc mult mai mare pentru sanatate decat poluarea aerului. Pe termen lung, fumatul poate avea de 20 de ori risc mai ridicat de aparitie a unui cancer pulmonar, decat persoanele ce nu au fumat niciodata.

Cel mai benefic lucru pe care il puteti face pentru sanatatea dumneavoastra este sa renuntati la fumat - studiile au aratat ca cei ce au renuntat la acest viciu nociv au castigat ani de viata valorosi.

Pe langa tutun si poluarea atmosferica, OMS mai enumera cativa factori-cheie care se refera la stilul de viata: indicele de masa corporala (BMI), alcoolul si activitatea fizica scazuta sunt factorii clasati pe locurile 3, 4, 5 in Europa de Vest, ca fiind cauzatoare de boli.

Este dificil pentru oricine sa evite poluarea aerului complet, dar nu este nevoie sa ne inchidem in casa. Fiecare individ poate contribui la reducerea nivelului de poluare a aerului.

Putem imbina utilul cu placutul, alegand optiunea de “funny travel”, atunci cand este posibil, cum ar fi ciclismul, mersul pe jos, ajutand la reducerea nivelului de poluare cauzat de mijloacele de transport.

Alegand acest mod de viata putem avea o serie de avantaje pentru sanatate: reducem riscul de aparitie a obezitatii, a bolilor cardiovasculare si, totodata, este o modalitate excelenta de a ne petrece timpul. Putem alege sa conducem o masina electrica.

De asemenea, putem realiza furnizarea energiei electrice de catre vant sau soare; putem sa cumparam alimente produse pe plan local si, in acest fel, sa reducem combustibilii fosili arsi in transportul de marfuri.

Cum ne putem proteja de poluarea atmosferica?

Atunci cand la buletinul meteorologic sunt raportate niveluri de poluare, trebuie sa limitam pe cat posibil accesul in mediul inconjurator. Atunci cand dorim sa facem miscare in aer liber, ne vom orienta si vom alege zone cat mai indepartate de traficul aglomerat.

Este necesara purtarea de protectite solara. Atunci cand radiatiile ultraviolete trec prin stratul de ozon, pot provoca leziuni cutanate, inclusiv cancere de piele.

Poluantii din mediul interior pot fi numerosi, dar cei mai importanti sunt combustibilii utilizati pentru gatit, pentru incalzirea locuintelor si fumul de tutun.

Studiile arata ca cel mai comun tip de poluare a aerului interior este fumul de mana a doua (fumatul pasiv).

Numerosi oameni sunt expusi la fumul de mana a doua, iar cei mai importanti sunt copiii, pentru care, cea mai mare parte a acestei expuneri are loc in propriile locuinte. Fumatul pasiv creste riscul aparitiei neoplaziilor, bolilor cardiovasulare, accidentelor vasculare cerebrale, ducand la mii de decese anual.

Cum ne putem proteja de poluantii din mediul inchis?

Daca sunteti fumator, fumatul afara poate ajuta la reducerea expunerii pentru ceilalti membrii ai familiei, iar renuntarea la acest viciu nociv poate avea numeroase beneficii pentru sanatatea dumneavoastra.