Necesarul nutritional in functie de varsta

Pentru a fi sanatosi, oamenii au nevoie de aminoacizi esentiali, glucide, acizi greasi esentiali si numai putin de 28 de vitamine si minerale. Totusi, nevoile nutritionale difera de la o etapa de viata la alta.

In tipul dezvoltarii intrauterine, in copilarie si adolescenta, de exemplu, aportul de macronutrienti recomandati si majoritatea microelementelor sunt mai mari, comparativ cu cele de la varsta adulta. De asemenea, la persoanele in varsta unele dintre nevoile nutritive (de exemplu, vitamina D) cresc in timp ce altele, scad.

Specialistii recomanda un aport alimentar dietetic de referinta care este specific pentru diferite etape ale vietii. Ar trebuie remarcat, totusi ca aceste recomandari nutritionale nu sunt concepute pentru persoanele care sufera de boli cronice sau care au un risc crescut de a dezvolta boli din cauza varstei, genetice sau ca urmare a unor factori de viata (de exemplu, fumatul, consumul de alcool, efortul fizic intens).

- Copilaria si copii prescolari - De obicei, viteza cresterii este destul de mare imediat dupa nastere si incetineste abia in jurul varstei de 12-14 ani. Cerintele de macronutrienti si micronutrienti in tipul copilariei se raporteaza la greutate cu o exactitate mai mare in timpul copilariei decat in orice alt stadiu de dezvotare umana. aceste nevoi sunt influentate de diviziunea celulara rapida care apare in tipul cresterii, care necestia proteine, energie si nutrienti implicati in sinteza ADN-ului si metabolismul proteinelor, caloriilor si grasimilor.

In timp ce majoritatea adultilor necestia 25-30 caloriiper kg un copil de 4 kg are nevoie de peste 100 kcalkg (aproximativ 430 calorii pe zi). Sugarii de la 4-6 luni care cantaresc aproximativ 6 kg necesita 82 kcalkg (490 caloriizi). Necesarul de energie ramane ridicat la copii in primii ani de viata. Copii cu varsta intre 1-3 ani au nevoie de aproximativ 990 kcalzi.

Totusi necesarul de energie va scadea ulterior si se va baza pe greutate, inaltime si activitatea fizica exercitata pe parcursul unei zile. Ca sursa de energie, laptele matern ofera avantaje semnificative comparativ cu formula prelucrata. Alaptarea este asociata cu un risc mai redus de aparitie a obezitatii, alergiilor, hipertensiunii arteriale, diabetului zaharat de tip 1, imbunatatirea dezvoltarii cognitive, scaderea incidentei si severitatii infectiilor. De asemenea, este mult mai putin costisitoare decat formula.

Cerintele totale de lichide (bauturi si alimente) sunt mai mari la sugari si copii comparativ cu adultii. Copii au o suprafata corporala pe unitate de greutate corporala mai mare si o capacitate de transpiratie mai redusa fata de adulti. Ca urmare exista riscul mai ridicat de morbiditate si mortalitate cauzate de deshidratare. Parintii pot subestima nevoia acestor lichide mai ales atunci cand sugarii si copii se confrunta cu febra, diareea sau expunerea la temperaturi extreme.

Cerintele per acizi grasi esentiali vor fi mai ridicate la sugari decat la adulti. Acizii linoleic si alfa-linoleic vor fi convertiti in acizi grasi cu lant lung si vor juca un rol cheie in dezvoltarea normala a sistemului nervos central. Copii si sugarii nu ar trebui sa contina alimente care contin in mod predominant grasimi saturate si acizi grasi trans.

- Adolescenta si maturitate - Adolescentii cresc rapid atat in greutate cat si inaltime. De aceea, au nevoie de un aport de nutrienti proportional cu rata lor de crestere. In jurul varstei de 15-16 ani are loc o crestere brusca, urmata de o incetinire. Pentru adolescenti, specialistii recomanda consumul marit de proteine necesare pentru producerea energiei si cresterii adolescentilor.

In cazul majoritatii micronutrientilor, recomandarile sunt aceleasi ca si in cazul adultilor, exceptand anumite minerale care sunt necesare in aceasta etapa pentru cresterea oaselor (calciu, fosfor). Intrucat ateroscleroza si cresterea in greutate debuteaza de cele mai multe ori pe parcursul acestori ani, adolescentii si adultii tineri ar trebui sa urmeze o dieta cat mai sanatoasa si sa aiba un stil de viata care sa reduca riscul aparitie bolilor cronice, mai tarziu, in viata.

Nevoile de micronutrienti la adultii cu varste cuprinse intre 19-50 de ani difera usor in functie de sex. Persoanele de sex masculin au nevoie de mai multe vitamine cum ar fi vitamina C, K, B1, B2, B3, colina, calciu, fosfor, magneziu, zinc, crom si mangan. Persoanele de sex feminin care au ciclu menstrual au nevoie de mai mult fier, comparativ cu barbatii de aceeasi varsta.

- Batranetea - Ca urmare a reducerii masei metabolice musculare, ratei metabolice si activitatii fizice, persoanele in varsta au nevoie de mai putina energie decat cele tinere. Pentru a reduce riscul pierderii de masa corporala osoasa legat de varsta doza zilnica de vitamina D va creste de la 200 UIzi la 400 UI la persoanele cu varsta cuprinsa intre 51-70 de ani si la 200 UIzi la 600 UIzi la cei care au peste 70 de ani. De asemenea, aportul alimentelor care contin fier va scadea de la 18 mg pe zi la femeile cu varsta intre 19-50 de ani la 9 mgzi dupa varsta de 50 de ani.

Unora dintre persoanele mai in varsta le este mai dificil sa se hraneasca adecvat din cauza varstei sau a anumitor boli care pot cauza deficiente in mestecat, inghitit, digestie sau absorbtia nutrientilor. In plus, nutrientii pot fi afectati de productia scazuta de enzime digestive, a modificarilor senescente de la suprafata intestinului gros si a consumului de medicamente care ar putea interactiona cu unii micronutrienti.

La persoanele varstnice un rol important in mentinerea sistemului imunitar si unei rezistente ridicate la infectii si tumori il au seleniul si vitamina B6.

Supraalimentatia debuteza destul de devreme. Femeile insarcinate si cele care alapteaza sunt incurajate sa manance pentru doi. Desi este adevarat ca o viitoare mama trebuie sa asigure hrana atat pentru ea cat si pentru copilul ei in curs de dezvoltare, numarul caloriilor zilnice consumate nu trebuie sa depaseasca 3000. Aportul excesiv de nutrienti va duce la crestere excesiva in greutate, fapt ce va contribui la aparitia complicatiilor din timpul travaliului, a cezarienei, recuperarii dupa nastere, etc.

Sugarii si copii supraalimentati pot dezvolta obiceiuri alimentare si caracteristici metabolice care vor avea consecinte negative pe tot parcursul vietii. De aceea, parintii ar trebui sa selecteze cu atentie alimentele din dieta copiilor si sa nu incurajeze supraalimentarea acestora.

Adolescentii se pot confrunta si ei cu probleme similare. Multi dintre adolescenti consuma cantitati mai mari decat cele recomandate de grasimi, grasimi saturate, sodiu si zaharuri care cresc riscul aparitiei obezitatii, diabetului de tip 2, dar si a altor probleme de sanatate.

Totusi, in urma studiilor s-a demonstrat ca in ciuda aportului energetic mare, adolescentii nu reusesc, in mod frecvent sa obtina aportul necesar de macronutrienti esentiali (vitaminele A si C, de exemplu). Aceasta este o problema agravata de faptul ca aproximativ 60% dintre adolescentii de sex feminin si 25% dintre cei de sex masculin urmeaza diverse tipuri de diete pentru a pierde in greutate.

Chiar si adultii din tarile dezvoltate au un risc foarte ridicat de a acumula energie in exces in urma alimentatiei necorespunzatoare. In tarile occidentale, lactatele dietetice sunt principalele tipuri de alimente consumate, comparativ cu tarile asiatice sau africane in care se dietele sunt alcatuite in mod special din cereale, vegetale si legume bogate in amidon. aceasta problema este agravata de cresterea portiilor alimentare si de alimentele sarace in nutrienti.

Ca urmare, acest grup de varsta se confrunta cu o epidemie de obezitate care sta la baza multor boli, inclusiv boli coronariene, hipertensiune arteriala, diabet zaharat si cancer. Sindromul metabolic este o alta problema de sanatate intalnita la adultii care au surplus de kilograme, o problema care creste riscul mortii premature.

Toate aceste circumstante indica necesitatea unor diete concentrate in micronutrienti esentiali pentru functionarea optima a organismului si scaderea cantitatilor de grasimi rele pentru organism.

Rolul nutritiei in fertilitate a facut obiectul unui numar limitat de studii in care oamenii de stiinta s-au concentrat in special asupra rolului pe care il au antioxidantii, alti micronutrienti si alcoolul, in procesul de fertilitate. Cu toate acestea, in timp ce factorii de nutritie si stil de viata pot afecta in mod direct fertilitatea, acestea influenteaza, de asemenea, riscul de mai multe boli care pot afecta fertilitatea, inclusiv sindrom polichistic ovarian, endometrioza si fibrom uterin.

La femei, studiile sugereaza ca vitamina C (in doze mari) in combinatie cu fier si suplimente de arginina pentru cresterea fertilitatii. Boala celiaca, o conditie imun-mediata declansata de gluten poate, de asemenea, afecta fertilitatea la femei din cauza amenoreei, o conditie ce cauzeaza sindromul de malabsorbtie a elementelor nutritive encesare organogenezei si care rezulta in avort spontan.

La barbati, infertilitatea este cauzata de perturbarea echilibrului normal intre productia de speciile reactive de oxigen din lichidul seminal si necrofagii radicalilor de oxigen. Acest lucru se poate produce din cauza fumatului, infectiilor tractului reproductiv, varicocelului si probabil, din cauza unei diete neadecvate. Rezultatul este prejudiciul oxidativ din sperma.

Studiile recente sugereaza ca dozele mari de suplimente ce contin antioxidanti (vitamina C, vitamina E si seleniu) imbunatatesc motilitatea spermei si morfologia si au crescut rata de insemninare, mai ales in randul fostilor fumatori.

Carnitina este concentrata in epididim si contribuie in mod direct la producerea energiei necesare pentru motilitatea si maturarea spermei. Tratamentul cu carnitina sau acetilcarnitina creste numarul si motilitatea spermatozoizilor si numarul de sarcini spontane.

Femeile insarcinate si cele care alapteaza pot necesita cantitati ridicate de macronutrienti si micronutrienti. Imposibilitatea de a realiza aportul recomandat al acestora creste riscul aparitiei bolilor cronice la copii, de-a lungul vietii lor. In urma cercetarilor s-a demonstrat ca subnutritia viitoarelor mame si a celor care alapteaza este corelata cu cresterea riscului de intoleranta la lactoza si hipertensiune la copii, aparitia unor boli coronariene dar si anumite anomalii ale sistemului central nervos.

In timpul sarcinii creste necesarul de proteine pentru o crestere fetala adecvata si pentru producerea laptelui. Totusi, se pare ca nu doar cantitatea proteinelor este importanta ci si calitatea acestora. Unele dovezi sugereaza ca proteinele asimilate in urma consumului de legume sunt mai importante decat cele din produsele de origine animala.

Femeile insarcinate nu ar trebui sa consume tipuri de pesti care ar putea avea un nivel ridicat de metilmercur, o neurotoxina puternica ce traverseaza rapid placenta.
Cu ajutorul produselor vegetale pot fi satisfacute si necesitatile ridicate de acid folic, potasiu, magneziu dar si fibre.

De asemenea, pentru a functiona optim, organismului femeilor gravide si/sau al celor care alapteaza trebuie sa i se ofere cantitati crescute de vitamina A, C, E si vitamine din grupul B (tiamina, riboflavina, niacina, piridoxina, colina, cobalamina si acid folic).

Aportul de acid folic este foarte important pentru prevenirea defectelor de tub neural. De asemenea, femeile insarcinate mai au nevoie de cantitati mai ridicate de calciu, fosfor, magneziu, fier, zinc, potasiu, seleniu, cupru, crom, mangan si molibden. Vitaminele si mineralele prenatale sunt formule special concepute pentru a creste probabilitatea indeplinirii acestor nevoi nutritive.

Problema majora nutritionala intralnita in toate tarile dezvoltate este excesul de macronutrienti (grasimi saturate, proteine si zahar) precum si aportul insuficient de fibre si micronutrienti oferiti de legume, fructe, cereale si leguminoase.