Inundatiile: afectiuni provocate

Deoarece in ultima perioada natura s-a dezlantuit frecvent ne-am propus sa va prezentam care sunt consecintele inundatiilor asupra sanatatii si calitatii vietii!

Inundatiile reprezinta un factor de risc pentru sanatatea celor care traiesc in zonele calamitate din cauza contaminarii apei potabile; atat apa din fantani cat si cea de la robinet pot fi contaminate motiv pentru care acestea nu vor fi utilizate, nici macar pentru spalarea dintilor.

Pentru consum si igiena se recomanda numai folosirea apei imbuteliate.

Apa ramasa in urma inundatiilor este o sursa reala de infectie; din aceasta cauza copiii nu vor fi lasati sa se joace in apa, intreaga casa va fi curatata cu dezinfectant lichid iar jucariile copiilor si tacamurile vor fi sterilizate.

Potrivit expertilor, jucariile din plus si saltelele de pat ar trebui aruncate deoarece pot fi focare de bacterii si fungi.

Din cauza mizeriilor aduse de ape, a hranei pregatita necorespunzator si a rozatoarelor si insectelor care favorizeaza transmiterea infectiilor prin intermediul apei in timpul inundatiilor pot lua nastere nenumarate boli.

Continutul apei din timpul inundatiilor, dar si alti factori contextuali, provoaca infectii si diferite tipuri de boli, in mod special afectiuni digestive si de pielii:
- Febra tifoida;
- Leptospiroza;
- Dizenterie (salmonella, shigella, campylobacter);
- Hepatita A;
- Holera;
- Malaria;
- Febra galbena;
- Boli ale ochilor;
- Rani sau lovituri cauzate de obiecte ascutite localizate sub apa murdara;
- Electrosocuri;
- Muscaturi sau intepaturi de rozatoare si insecte;
- Infectii respiratorii;

Din cauza umiditatii, locuintele inundate sunt un mediu ideal pentru dezvoltarea mucegaiului, care poate provoca infectii respiratorii, alergii sau reactii de hipersensibilitate ale tractului respirator.

Pentru a evita acest lucru cei care raman in zonele afectate de inundatii trebuie sa foloseasca aparate care imbunatatesc calitatea aerului, si care ii va proteja de inhalarea sporilor de mucegai.

Sfat util!

Orice rana de la nivelul pielii trebuie tratata si bandajata cu tifon steril, deoarece in mediul murdar si umed se poate suprainfecta cu usurinta, iar timpul de vindecare se va prelungi.

Folosirea cizmelor de cauciuc pentru perioade indelungate de timp poate provoca infectii fungice si leziuni ale piciorului. De asemenea, dupa cateva saptamani de la inundatie numarul bolilor cauzate de tantari (malaria si febra dengue) putea fi in crestere.

Factorul de risc pentru focarele de infectie din timpul inundatiilor este contaminarea instalatiilor de apa potabila.

Inundatiile cresc riscul de transmitere pentru leptospiroza, febra galbena, febra tifoida, febra West Nile si alte boli provocate de apa murdara. Pericolul crescut al infectiilor poate fi redus daca populatia este mutata in alte teritorii (cel putin pe perioada inundatiilor) si daca este evitat consumul de apa contaminata.

Din cele 14 inundatii majore care au avut loc la nivel global intre 1970 si 1994, doar in cazul uneia a izbucnit un focar de infectie de boli digestive (diareice) - in Sudan, 1980.

Acest lucru a fost posibil intrucat in urma catastrofei nu a fost posibila evacuarea populatiei. Inundatiile din Mozambic in ianuarie-martie 2000 au dus la cresterea incidentei diareei, iar in 1998 inundatiile din Bengalul de vest au provocat o epidemie majora de holera.

Exista un risc crescut de infectie cu boli cu transmitere hidrica in urma contactului direct cu apele poluate: plagi, dermatite, conjunctivite, infectii ale urechilor, gatului si nasului. Totusi aceste boli nu afecteaza un numar mare de persoane.

Printre infectiile care predispun la epidemie - transmisa direct prin apa contaminata, este leptospiroza; imbolnavirea are loc prin contactul pielii si mucoaselor unei persoane cu apele, solul umed, vegetatia sau noroiul contaminat cu urina de rozatoare.

Focare de leptospiroza au existat in Brazilia (1993, 1998 si 1996), in Nicaragua (1995), regiunea Krasnodar - Federatia Rusa (1997), Santa Fe - Sua (1998), Orissa, India (1999) si Thailanda (2000).

Inundatiile pot duce indirect la cresterea numarului de boli. O modalitate ar fi prin expunerea la afectiunile cauzate in timpul tragediei - malarie, febra West Nile, etc. Incidenta bolilor creste daca acestea sunt determinate de intepaturile de tantari, al caror numar este in crestere dupa ploi abundente sau revarsarea raurilor.

In urma unui cutremur si a inundatiilor ulterioare din regiunea Atlanticului - Costa Rica in 1991, dar si a celor din Republica Dominicana in 2004 au izbucnit focare de malarie. Febra West Nile a reaparut in Europa in urma ploilor abundente si a inundatiilor, cu focare in Romania 1996-1997, in Cehia 1997 si in Italia 1998.

Riscul de raspandire al bolilor este direct influentat de schimbarile comportamentului uman (somnul in aer liber care creste expunerea la muscaturile de insecte, suprapopularea, amanarea consultului medical in caz de traumatisme, etc.) sau a modificarilor de mediu care favorizeaza aparitia tantarilor (alunecari de teren, despaduriri, indiguiri, etc.).

Riscul expunerii la cadavre

Contrar credintei populare, expunerea la cadavre nu creste riscul epidemiilor dupa calamitati naturale. Majoritatea agentilor patogeni nu supravietuiesc mult timp in corpul uman dupa deces, cu exceptie virusul HIV, care poate supravietui pana la 6 zile. O sursa reala de infectii acute sunt mai degraba supravietuitorii inundatiilor.

Ramasitele umane prezinta riscuri pentru sanatate daca persoana decedata suferea de vreo afectiune grava sau daca decesul nu a fost provocat de apa prin inec, ci de holera sau febra hemoragica, de exemplu.

Persoanele care manevreaza cadavrele se supun riscului de a contacta tuberculoza, boli infectioase de sange dar si infectii gastrointestinale (diareea cu rotavirus, salmonelozele, escheria coli, febra tifoida, paratifoida, hepatita A, shigella, etc.).

Transmiterea bolilor infectioase se face prin atingerea leziunilor pielii, si prin sange etc. Tuberculoza poate fi contactata daca bacilul este in aer sau prin contactul cu fluidele din plamani, nas, gura in urma manevrarii cadavrului. Infectarea cu boli gastrointestinale se produce adesea pe cale orala prin contaminarea directa cu hainele sau corpul celui bolnav.

Cadavrele pot contamina rezervele de apa, fapt care conduce la aparitia infectiilor gastrointestinale.

Lucratorii din domeniul public si cei ai serviciilor de urgenta vor fi instruiti corespunzator pentru a menaja situatiile de panica si pentru a cunoaste masurile de precautie implicate de manevrarea corecta a cadavrelor.

In timpul inundatiilor oamenii sunt expusi riscului de inec si leziunilor si traumatismelor fizice.

Hipotermia poate fi o problema grava, mai ales in cazul copiilor care sunt prinsi in apele inundatiilor o perioada mai lunga de timp. Expunerea la apa rece este un factor de risc pentru infectiile tractului respirator.

Lipsa electricitatii din cauza distrugerilor provocate de inundatii ar putea perturba procesul de tratare al apei.

Respectarea masurilor preventive previne aparitia bolilor si epidemiilor din timpul inundatiilor.

Masuri preventive pe termen scurt:

1. Clorinarea apei. Furnizarea neintrerupta de apa potabila.

Clorinarea apei este usor de realizat si este eficienta impotriva majoritatii agentilor patogeni din apa. Clorul actioneaza in aproximativ 30 de minute, inactivand bacteriile. Pentru utilizarea frecventa sau de uz casnic, formele cele mai practice ale clorinarii includ un amestec de hipoclorit de sodiu lichid, hipoclorit de calciu solid si pulbere de albire (clorura de var, un amestec de hidroxid de calciu, clorura de calciu si de hipoclorit de calciu).

Cantitatea de clor necesara depinde de concentratia de materii organice din apa. Dupa 30 de minute concentratia reziduala de clor activ din apa ar trebui sa fie intre 0.2-0.5 mg/l. Determinarea acesteia se face prin intermediul testarii cu ajutorul unor kituri speciale.

Vaccinarea impotriva hepatitei A

Nu se recomanda decat vaccinarea grupurilor cu risc ridicat; printre acestea se numara si persoanele implicate in gestionarea apei potabile, a apei reziduale sau epurate. In cazul aparitiei unui focar de hepatita A vor fi imunizati doar cei care trebuie sa intre in contact direct cu bolnavii. Utilizarea imunoglobulinelor nu este recomandata.

Diagnosticul hepatitei A in faza acuta este confirmat de anticorpii HAV igM.

Vaccinare antitetanos

Vaccinarea cu imunoglobuline antitetanos este utila in cazul persoanelor cu leziuni care nu au fost vaccinati activ si in cazul celor cu plagi infectate.

Prevenirea malariei

Se va face prin mai multe modalitati:

- insecticide - inundatiile nu conduc la o invazie imediata de tantari; astfel, masurile de prevenire, constand in pulverizarea cu insecticid in zonele inundate, pot fi actionate in timp util. Procedura va reduce riscul de aparitie a bolilor provocate de muscaturile de tantari.

- diagnosticul precoce - se recomanda monitorizarea saptamanala a cazurilor de imbolnavire si stabilirea diagnosticului corect pe baza rezultatelor de laborator, pentru a actiona chiar in primul stadiu al unei posibile epidemii de malarie.

- ingrijirea medicala gratuita prin deplasarea echipelor specializate la locul calamitatii. Interventia trebuie sa se faca mai ales daca s-a confirmat existenta unei epidemii de malarie. Indiferent de situatie, trebuie depistat orice caz de febra pentru a reduce raspandirea bolilor si chiar a mortalitatii.

Instruirea de baza privind mentinerea sanatatii in cazul inundatiilor

- promovarea practicilor de igiena;
- asigurarea conditiilor minime de igiena pentru prepararea hranei;
- oferirea posibilitatilor de fierbere a apei;
- necesitatea diagnosticului precoce si a tratamentului imediat (la maxim 24 de ore de la instalarea febrei).

Manevrarea cadavrelor

- este indicata inhumararea cadavrelor, nu incinerarea acestora;
- cadavrele nu trebuie aruncate in gropi comune deoarece nu constituie o masura de sanatate publica si incalca normele social;
- cimitirele trebui pozitionate la cel putin 30 m distanta de sursa de apa subterana utilizata ca apa potabila;
- familiile ar trebui sa aibe posibilitatea sa efectueze funerariile adecvate conform obiceiurilor.

Masuri pentru lucratorii care se vor ocupa de cadavre

- utilizarea corecte si evitarea reutilizarii manusilor de protectie;
- spalarea frecventa mainilor cu apa si sapun;
- furnizarea de dezinfectante pentru vehicule si echipamente;
- cadavrele nu necesita decontaminare inainte de inmormantare (cu exceptia cazurilor de holera);
- vaccinarea lucratorilor impotriva hepatitei B.

Masuri pe termen lung:

- masuri legislative si administrative;
- instruirea populatiei, cu ajutorul unor programe de pregatire, in caz de catastrofe;
- dezvoltarea posibilitatilor de actiune la nivel local, national si international;
- furnizarea de apa potabila;
- aplicarea unor standarde ridicate de igiena;
- posibilitate de interventie la nivel tehnic in caz de calamitate naturala;
- modernizarea mijloacelor de tratare a apei si a canalizarilor;
- mentinerea controlului asupra bolilor infectioase prin strategii eficiente.

In urma inundatiilor pot avea loc atat pierderi materiale, cat si de vieti omenesti; din aceasta acestor pierderi persoanele sensibile pot manifesta anumite tulburari psihice, precum: depresie, anxietate si simptome psihosomatice.

Tulburarea de stres posttraumatic apare ca o reactie intarziata la un eveniment stresant, situatie periculoasa sau catastrofala. Afectiunea presupune trairea repetata a traumelor prin intermediul amintirilor, viselor sau cosmarurilor.

Persoana va evita activitatile si situatiile care au legatura cu evenimentul traumatizant. Gravitatea experientei traite este principalul factor care contribuie la declansarea tulburarii. Costul fortei de munca necesar pentru repararea caselor distruse, de exemplu poate fi un factor de stres pentru supravietuitorii inundatiilor.

Aceste evenimente negative pot provoca frecvent tulburari mentale, anxietate, furie, depresie, letargie, hiperactivitate, insomnie, schimbari de comportament.

Copii ar putea deveni agresivi si pot manifesta enurezis. Numeroase probleme legate de morbiditate dupa dezastre au fost legate de stresul si oboseala provocate de acestea. Bolile cardiovasculare si hipertensiunea arteriala au fost favorizate de catastrofele naturale.

Opiniile referitoare la cresterea tendintelor suicidale dupa inundatii sunt impartite dar dovezile sunt destul de putine. Date recente oferite de Organizatia Mondiala a Sanatatii sugereaza ca predispozitiile in acest sens au scazut remarcabil dupa uraganul Katrina.

Aceasta atitudine a fost atribuita unor principii si credinte optimiste determinate de forta interioara a oamenilor care a stat la baza dorintei lor de a-si relua viata.

Dupa calamitati naturale, atentia supravietuitorilor este indreptata in mod principal catre recuperarea bunurilor materiale, reparatiile locuintelor. Cu toate acestea, nu ar trebui neglijata importanta sprijinului pe care l-ar putea oferi psihoterapeutii, prietenii, rudele pentru depasirea traumelor provocate de inundatie.