Influenta poluarii asupra sanatatii

Chimicalele, fumul, poluarea, alergenii si alte pericole pentru sanatate au devenit obisnuite in mediul actual si uneori pot produce imbolnaviri. Poate unii sufera de dureri de cap misterioase care apar doar in weekend. Sau sufera de greata si de eruptii cutanate dupa ce s-au mutat intr-o casa nou construita. Aceste simptome pot fi cauzate de expunerea la toxine care se gasesc frecvent in case, locuri de munca si comunitati.

Poluarea aerului , un factor greu de scapat, indiferent cat de bogata este zona in care traim. Este peste tot in jurul nostru. Poluantii microscopici din aer pot trece de apararea corpului, patrunzand adanc in sistemul nostru respirator si circulator, efecte la nivelul plamanilor, inimii si creierului.

Poluarea aerului este in legatura stransa cu schimbarile climatice, care este principalul motor prin arderea combustibililor, iar eforturile de atenuare a unuia il pot imbuntatii pe celalalt.  " Adevaratul cost al schimbarilor climatice se simte in spitalele noastre si in plamanii nostri. Povara pentru sanatate a surselor de energie poluanta este acum atat de mare, incat trecerea la alegeri mai curate si mai durabile pentru aprovizionarea cu energie, transport si sisteme de alimentare se plateste efectiv de la sine." Dr Neira Maria, director OMS .

De exemplu: acele dureri de cap care apar doar in weekenduri pot fi un rezultat al unui cos de fum defectuos care emana monoxid de carbon. Folosirea unui semineu creeaza un curent de aer retrograd de gaze care pot cauza dureri de cap. Inlocuirea cosului de fum poate face ca durerile sa dispara.

Materialele de constructii folosite in casele noi-izolatia, adezivele pentru parchet, lemnul presat - emit formaldehida, care poate cauza greata si eruptii cutanate. De asemenea, hartia care formeaza suprafata exterioara a tapetului este un mediu excelent de crestere a mucegaiului. Expunerea la aceste mucegaiuri poate cauza probleme respiratorii si simptome asemanatoare alergiilor si pot provoca atacuri de astm.

Medicul sau pacientul pot sa nu stie care e cauza bolii sau aceasta poate fi confundata cu o alta problema. Factorii de mediu periculosi pot agrava sau produce o mare varietate de boli. O evaluare meticuloasa a mediului de lucru, de trai sau de joaca poate scoate la iveala adevaratii vinovati.

Principalii poluanti sunt particulele formate dintr-un amestec de picaturi solide si lichide care provin in principal din arderea combustibilului si din traficul rutier. Dioxidul de azot de la traficul rutier sau aragazele interioare cu gaz este un al poluant. Diozidul de sulf din arderea combustibililor fosili si ozon l nivelul solului, cauzat de reactia luminii cu poluantii din emisiile vechiculelor. Poluantul care afecteaza cel mai mult oamenii sunt pulberii din suspensie.

Expunerea pe durate scurte si lungi la factori de mediu cum ar fi chimicalele, fumul, poluarea, alergenii sau alte toxine pot cauza boala de mediu. Chimicalele din fumul de tigara sunt recunoscute ca fiind o cauza de cancer pulmonar. Expunerea la azbest, un material de contructii folosit frecvent poate cauza tumori in seroase (foitele care captusesc cavitatile toracice si abdominale), cancer pulmonar si alte maladii.

Sobele cu lemne si alte instalatii de gaz incorect ventilate pot determina probleme respiratorii. Consumarea apei de la o fantana rurala contaminata cu pesticide sau solventi de la o fabrica din apropiere poate cauza cancer sau alte probleme neurologice.
Inhalarea sporilor de la mucegaiuri care cresc pe materialele de constructie poate cauza probleme respiratorii si poate agrava astmul. Expunerea la diverse chimicale la locul de munca poate cauza sterilitate, mai ales la barbati.

Poluarea aerului casnic ucide 4 milioane de oameni pe an si tinde sa afecteze tarile din Africa si Asia, unde combustibilii si tehnologiile poluante sunt folositi in fiecare zi, in special in acasa pentru gatit, inclazire si iluminat. Femeile si copii, care tind sa petreaca mai mult timp in interior, sunt cei mai afectati.

De multe ori, nu se cunoaste faptul ca aceste expuneri determinau aparitia bolii. Nu se cunosc tipurile sau cantitatile de chimicale la care oamenii sunt expusi zi de zi, mai ales in cazul bolilor cu un debut lent, de cativa ani sau zeci de ani.

Simptomele depind de factorul de mediu incriminat pentru aparitia bolii. Simptome frecvente includ durerile de cap, tusea, fatigabilitatea si greata. In unele cazuri, se poate ca pacientul sa nu aiba nici unul din aceste simptome o durata de cativa ani sau zeci de ani, pana cand maladia nu a progresat destul pentru a determina aparitia simptomelor. In alte cazuri, expunerea poate cauza reactii imediate de tip alergic, cum ar fi cea la contactul cu acarienii de praf, gandacii de bucatarie, polenul sau animalele de casa, care declanseaza crize de astm. De asemenea, simptomele pot aparea gradat si se pot inrautati pe masura ce expunerea se alungeste.

Pentru unii, locul de munca intr-o cladire cu o calitate proasta a aerului poate cauza dureri de cap, accese de tuse, ameteala, oboseala si greata.
Cladirea poate avea o ventilatie improprie, determinad expunerea la gazele rezultate din fumul de tigara sau evaporarea produselor de curatat.
Sau poate contine bacterii, mucegaiuri sau virusuri care s-au acumulat in sistemul de aerisire si in ductele de racire sau incalzire, in parchet, covoare, tiglele de la acoperis, sau in materialele izolatoare si care pot cauza febra, frisoane, dureri musculare, tuse si alte simptome respiratorii.

Simptomele bolii de mediu sunt dificil de diagnosticat si pot fi confundate cu alte probleme medicale. Daca se suspecteaza ca expunerea la aceste toxine sta la baza imbolnavirii este important ca pacientul sa discute suspiciunile cu medicul curant.

Medicul sau pacientul pot sa nu stie ca maladia e legata de expunerea la un factor toxic decat daca simptomele nu dispar si apar in functie de locuri sau momente precise. E nevoie de o adevarata munca de detectiv din partea medicului si a pacientului pentru a pune diagnosticul unei boli de mediu. De exemplu, daca pacientul tine un jurnal al simptomelor, acesta poate descoperi ca simte senzatia de greata si de oboseala pe parcursul intregii saptamani lucratoare, dar se simte mai bine in weekenduri si in vacante.

Proasta calitate a aerului din cladirea unde se afla locul de munca, pe care unii o numesc "sindromul cladirii bolnave", poate fi suspectat ca fiind cauza bolii. Dar daca nu se discuta variatiile simptomatologiei cu medicul, va fi dificil pentru pacient sa faca singur aceasta corelatie.

Verificarea peretilor de acasa sau de la locul de munca pentru gasirea eflorescentei - o substanta alba sau cristalina care seamana cu un praf care se acumuleaza pe suprafata betonului, ghipsului sau a zidariei - poate fi un indicator initial bun al prezentei mucegaiurilor sau al umezelii care duce la formarea mucegaiurilor. Prelevarea unei probe de aer, prin care specialistii analizeaza o proba de aer din interiorul cladirii este o alta metoda de determinare a prezentei mucegaiurilor.

De multe ori a rezolva misterul nu este atat de simplu. Boli mult mai grave pot apare datorita unei expueri care a avut loc acum cateva zeci de ani. Se poate ca pacientul sa fi locuit intr-o zona poluata de desuri industriale sau a lucrat la remodelarea caselor vechi care contin azbest. Inainte de a vorbi cu medicul, pacientul ar trebui sa se gandeasca la istoricul sau personal, locuri de munca precedente, case in care a locuit si activitati din trecut.

Medicii si alti specialisti din domeniul sanitar pot sa diagnosticheze o boala de mediu prin prelevarea unui istoric personal de expunere la factori de mediu si consta intr-un set lung de intrebari despre locuinta, loc de munca, obiceiuri, ocupatii, stil de viata, familie si alte subiecte.

Raspunsurile pacientului pot sa identifice chimicalele sau alti factori de mediu daunatori la care pacientul a fost expus recent sau in trecut si pot ajuta medicul in luarea deciziei de a face teste specifice pentru a identifica cauzele bolii.

Tratamentul initial pentru boala de mediu include eliminarea sau reducerea expunerii la factorii care determina boala. De exemplu, una din cele mai eficiente cai de a imbuntati calitatea aerului este de a indeparta sursa de poluare. Sobele cu gaz pot fi modificate pentru a reduce emisiile. Se poate creste cantitatea de aer proaspat care intra in casa, schimba cosul de fum si asigura ca hotele din bucatarie si baie sunt functionale. Tratamentul ulterior acestor pasi simpli variaza in functie de simptome, de cauza bolii si in functie de partea corpului afectata.

Efectele mucegaiurilor asupra sanatatii sunt cel mai bine tratate prin prevenirea si restrictionarea cresterii in continuare a mucegaiului. Mentinerea unui mediu uscat in incinta locuintei poate ajuta la restrictionarea cresterii in continuare a mucegaiului. Umididatea trebuie pastrata la mai putin de 50%. Desi aceasta poate fi dificil de realizat, e important sa se elimine expunerea la mucegaiurile care au infectat deja locuinta, locul de munca sau scoala copilului. Mucegaiurile pot fi indepartate de profesionisti si locatarul sau copilul nu trebuie sa se intoarca in aceasta cladire pana cand procesul de indepartare nu s-a definitivat.

Poluarea aerului din interiorul cladirilor

Poluarea aerului din interiorul cladirilor poate sa afecteze oamenii acasa, la locul de munca sau chiar in locuri pe care acestia le viziteaza. E o sursa frecventa de boli respiratorii, inclusiv astmul, alergiile si a cancerului de plaman. Poate sa fie agravat in timpul iernii cand geamurile sunt inchise si aer mai putin curat poate sa circule.

Fumul de tigara

Una din cele mai frecvente si mai toxice cauze de poluare a aerului din incaperi e fumul de tigara. Fumul de tigara cauzeaza mai mult de 87% din cancerele de plamani, dupa parerea expertilor. Fumatul activ sau pasiv (inhalarea fumului) creste riscul de atac de cord si de accident vascular cerebral.
Fumul de tigara e un amestec de mai mult de 4,700 compusi. Fumul de la capatul unei tigari care se stinge contine mai multe substante cancerigene decat fumul expirat de un fumator.

Daca cineva este nefumator si cei din jurul lui (ceilalti membri ai familiei sau colegii de serviciu) fumeaza, acesta ar trebui sa-i roage pe fumatori sa fumeze in zone bine ventilate sau izolate. Nu trebuie sa se fumeze in preajma copiilor in nici o circumstanta mai ales daca sunt alergici sau au astm.
Copiii mici si bebelusii cu parinti fumatori au un risc mai mare de a face pneumonie sau bronsita si de a avea crize de wheezing (respiratie sueiratoare), de tuse sau sa expectoreze o flegma mai abundenta.

Fumatul cauzeaza intre 15000 si 300000 de infectii ale tractului respirator inferior in fiecare an la copii mai mici de 18 luni, ducand la 7500 pana la 15000 spitalizari. Copiii de fumatori au tendinta de a forma mai mult lichid in urechea interna, care poate cauza infectii ale urechii. Copiii mai mari pot avea o functie pulmonara mai redusa.

Copiii care au astm si sunt expusi la fumul de tigara au mai multe atacuri si simptomatologie mai severa. Fumul de tigara poate determina aparitia astmului la mii de copii. De exemplu, in ultimii 15 ani, numarul copiilor cu astm aproape ca s-a dublat, pentru acesta fiind incriminate cauze de mediu

Sobele cu lemne si instalatiile de incalzire cu gaz

Sobele cu lemne care nu sunt intretinute in mod corespunzator si ventilate pot emana gaze, care includ monoxid de carbon, azot, particule si hidrocarburi. Copiii din casele incalzite cu sobe de lemne au mai multe probleme respiratorii, conform statisticilor. Instalatiile de gaz, mai ales cand nu sunt bine ventilate sau cand sunt folosite ca o sursa de incalzire, pot produce nitrogen dioxid, care poate cauza probleme respiratorii.

Daca soba de gaz are o flacara galbena, se poate ca acesta sa nu fie bine ajustata. Trebuie sa se ceara companiei de gaz sa ajusteze arzatoarele astfel incat varfurile flacarii sa fie albastre. Daca se planuieste cumpararea unei instalatii de gaz sau al unui aragaz, ar trebui cautat unul care sa nu foloseasca o flacara de aprindere.

Daca se foloseste o soba cu lemne, trebuie sa se asigure inchiderea usilor. Trebuie folosit doar lemn uscat, maturat. Nu trebuie ars sub nici o forma lemnul tratat cu substante chimice, cum ar fi placajul.
Trebuie ca sobele sa fie prevazute cu cosuri de fum care trebuie inspectate in fiecare an.

Materiale de constructie

Expunerea la materiale de constructie, folosirea de produse pentru imbunatatirea casei si a textilelor pot cauza probleme de sanatate. De exemplu, placajul, materialele de izolatie adezivele pentru parchet si alte produse de gospodarie de forma aldehida, care poate sa cauzeze greata, probleme respiratorii, piele uscata sau inflamata si iritatia ochiului. Casele construite de curand si spatiile inchise ale caselor mobile pot fi o problema particulara.

Expertii au inventat noua denumire de sindrom al "casei bolnave" pentru a descrie simptomele acute care apar in cadrul timpului petrecut intr-o anumita cladire care nu pot fi explicate de o anumita boala sau cauza. Simptomele includ durerile de cap, tusea seaca, piele uscata sau cu mancarimi, ameteala, greata, dificultati in concentrare, oboseala, sensibilitate la mirosuri si iritatii ale ochilor, nasului sau gatului. Tipic, simptomele se reduc dupa parasirea cladirii.

Ventilatia scazuta care impiedica aerul proaspat sa circule in interior poate fi o cauza a sindromului casei bolnave. Covoarele, adezivii, tapiteria, lemnul prelucrat, copiatoarele pesticidele si lichidele de curatat pot emana componente organice volatile (VOC), inclusiv formaldehide. Concentratia ridicata de VOC poate cauza cancer. Instalatiile de incalzire cu gaz si benzina, cuptoarele cu lemne, semineele si cuptoarele cu gaz pot produce monoxid de carbon si dioxid de nitrogen.
Sursele externe de chimicale pot de asemenea sa cauzeze sindromul casei bolnave. Noxele de la masini si camioane, emanatiile din canalele de aerisire pot patrunde intr-o cladire prin aerisiri.

Astmul legat de cladiri este in schimb termenul folosit cand simptomele unei boli diagnosticate pot fi legate direct de contaminarea din aerul dintr-o cladire. Simptomele includ tuse, sufocari, respiratie dificila. Parasirea cladirii nu duce neaparat la o imbunatatire imediata a starii de sanatate.

Bacteriile, mucegaiurile si virusurile se pot inmulti in apa statuta care se acumuleaza in umidificatoarele de aer, in tevile de drenarea apei sau unde apa se colecteaza in parchet, tiglele de la acoperis si materiale izolatoare. Febra cauzata de aparatele de aer conditionat este o boala cauzata de toxinele din microorganismele care cresc in sistemele de racire sau incalzire din cladiri dar pot fi gasite si in sistemele similare din case.

Legionella pneumophila este o bacterie care creste in casa si care cauzeaza leginelloza. Aproximativ 8.000 pana la 18.000 de oameni se infecteaza anual de la aparatele de aer conditionat, dusuri, de la locurile de munca, spitale, case sau spatii publice.
Parul de animale, polenul, acarienii de praf, mucegaiurile, urina de soarece sau de sobolan sunt alergene care determina aparitia astmului, rinitei alergice si a altor probleme pulmonare.

Simptomele bolii cauzate de materiale contaminate biologic includ: stranutul, ochi care lacrimeaza, dispnee (respiratie dificila) letargie, ameteala si probleme digestive.
Desi studiile au fost neconcludente pana acum, dovezile cum ca expunerea la alergeni din interiorul casei cum ar fi mucegaiurile in timpul copilariei pot duce la reactii alergice persistente se acumuleaza. Alergiile la mucegaiuri pot sa inrautateasca atacurile de astm sau sa cauzeze simptome asemanatoare astmului.

Pastrarea curateniei in casa si pe cat mai putin prafuita posibil poate ajuta la reducerea alergenilor. Exista mai multe metode de a controla praful si acarienii de praf, cum ar fi spalarea asternuturilor si a saltelelor in apa fierbinte si eliminarea draperiilor, care colectionaeaz praf. In mod similar, sunt mai multi pasi care se pot face pentru a controla parul de animale si alti alergeni proveniti de la animalele de casa.

Gurile de aerisire instalate in bai si bucatarii pot ajuta la eliminarea umezelii. Cand materialele de constructie a cladirilor moderne se umezesc, ele devin un mediu ideal pentru cresterea mucegaiurilor, care pot inrautati astmul si pot cauza si alte simptome respiratorii. Ventilarea podurilor si a spatiilor inguste si pastrarea unei umiditati in incaperi de sub 50% pot preveni acumularea umezelii pe materialele de constructie.

Exista si alte metode de a controla mucegaiurile din interioare, cum ar fi prevenirea scurgerii apei prin pereti, indepartarea materialelor umezite, pastrarea lemnului de foc in afara incintei si folosirea unei substante care sa absoarba umezeala in timpul vremii prea umede.

Instalatiile de umidificare a aerului trebuie pastrate curate si umplute in fiecare zi cu apa proaspata. Parchetul si materialele de constructii umezite pot adaposti si ele mucegaiuri si bacterii. Pentru ca este dificila indepartarea mucegaiurilor si bacteriilor, cel mai bine e sa se previna aparitia acestora prin indepartarea din casa a oricaror materiale pe care acestea se pot dezvolta.

Multe din produsele de gospodarie folosite pentru curatenie sau pentru petrecerea timpului liber pot contine substante chimice potential daunatoare.Unele pot fi toxice si in doze suficient de mari pot cauza probleme respiratorii, oculare, ameteala, probleme vizuale si pierderi de memorie. Una din cele mai eficiente metode de protectie impotriva acestor efecte este respectarea instructiunilor de folosire de pe eticheta.

Cand se folosesc produse de curatenie sau alte produse, trebuie ca geamurile din incaparea respectiva sa fie larg deschise sau sa existe o gura de ventilatie corespunzatoare.Produsele chimice pentru gospodarie nu trebuie sa fie amestecate sub nici o forma, cum ar fi cele care contin clor si cele care contin amoniac. Unele amestecuri pot crea gaze toxice care pot fi fatale.

Trebuie acordata o atentie deosebita produselor care contin clorura de metilen, care includ spraiuri de vopsea, substante pentru indepartarea adezivilor si spraiurile de vopsea cu aerosoli. Daca se folosesc aceste produse, acestea ar fi bine sa se foloseasca afara sau sa existe o ventilatie foarte buna.

Trebuie evitata expunerea la benzen, care poate cauza cancer. Benzenul se gaseste in fumul de tigara, in combustibil si in vopseluri si in fumul de esapament. De asemenea, se mai gaseste in cantitati mai mari in hainele proaspat curatate chimic. Materialele curatate chimic emit percloroetilena (tetracloroetilena). Daca hainele proaspat curatate chimic emana un miros puternic cand sunt luate de la curatatorie, e posibil sa nu se fi uscat suficient si sa contina cantitati mari din aceasta substanta. Trebuie astfel sa fie lasate afara, ca sa se usuce bine. Ar trebui de asemenea gasita o curatatorie care sa nu foloseasca produse atat de toxice.

Azbestul este un material izolator care era folosit in mod frecvent in anii 1950 si 1970 pentru izolarea fonica si pentru a acoperi tavanele si podelele, tevile cu apa si tevile de incalzire. Daca e intr-o conditie buna, nu prezinta un pericol pentru sanatate, dar in momentul in care devine friabil sau sfaramicios, fibrele de azbest pot fi eliberate in aer. Inhalarea de fibre de azbest poate cauza cancer pulmonar, azbestoza (cicatrizarea tesutului pulmonar) sau mezotelioame.

Radonul este un gaz incolor, inodor si radioactiv care poate patrunde in casa prin crapaturile din peretii sau podelele de beton si prin tevile de drenaj din podele. Cea mai comuna sursa de radon e uraniul care exista in mod normal in unele terenuri pe care au fost construite case. Problemele apar cand concentratiile de radon cresc in interiorul caselor sau a cladirilor. Atat casele vechi cat si cele noi au probleme cu radonul daca nu au o fundatie.

Expunerea la radon e a doua cauza de cancer pulmonar (fumatul e prima cauza ca frecventa). Riscul de cancer asociat expunerii la radon si la fumul de tigara e de 12 ori mai mare la fumatori decat la nefumatori.

Felul in care oamneii reactioneaza la poluantii din interiorul incaperilor depinde de varsta, starea de sanatate si sensibilitate la unele substante chimice sau factori de poluare biologici, cum ar fi bacteriile.

Tratamentul poate fi simplu, prin indepartarea si limitarea expunerii la toxinele de acasa. In unele cazuri, boli grave, cum ar fi cancerul, boli cardiace sau boli respiratorii se pot dezvolta dupa expunerea pe termen lung si in mod repetat. Cand e vorba de expuneri pe termen atat de indelungat, tratamentul poate fi complex si extensiv, in functie de tipul de boala.

Aerul poluat provine din mai multe surse. Iata cele mai frecvente surse:fabricile, masinile, autobuzele, camioanele, focurile neontrolate si praful. Aerul murdar e un pericol atat pentru sanatate, cat si un distrugator al recoltelor, copacilor, apei si al animalelor.
Sunt descrise sapte componente ale poluarii aerului:

Ozonul
Ozonul este un gaz care exista atat la nivelul solului cat si la kilometrii deasupra pamantului. Este produs de o reactie chimica intre oxizii de azot si compusii organici volatili in prezenta caldurii si a radiatiei solare. Ozonul "bun" se formeaza in mod natural la 10-30 de mile deasupra solului. Aici, in stratosfera, formeaza un strat protector impotriva razelor daunatoare ale soarelui.
La nivelul solului exista ozonul "rau" (smogul). Gazele de esapament de la autovehicule, emisiile de gaze industriale, vaporii de benzina si solventii chimici sunt sursele majore de oxizi de azot si de compusi organici volatili. Prin adaugarea in ecuatie a razelor solare, a caldurii se pot forma cantitati daunatoare de ozon. Datorita caldurii, ozonul de la nivelul solului este un poluant din timpul verii care poate fi periculos, mai ales pentru cei cu probleme respiratorii.

Problemele includ:
- iritatia plamanilor care cauzeaza inflamatia
- tusea, episoadele de wheezing (respiratie suieratoare), dureri la inspirul profund si dureri la miscarile respiratorii din timpul exercitiilor fizice
- afectarea permanenta a plamanilor datorata expunerii repetate
- agravarea astmului, susceptibilitate crescuta la pneumonii si bronsite, capacitate pulmonara scazuta.

Particulele

Particulele au in compozitia lor praf, fum, carbune si particule lichide gasite in aer. Ele provin din numeroase surse, cum ar fi vehiculele, fabricile, santierele de constructii, drumuri nepavate si lemne care au ars. Alte particule se formeaza cand gazele din arderea combustibilelor reactioneaza cu vaporii de apa si cu radiatia solara. Aceasta poate rezulta din arderea combustibilelor de vehiculele motorizate, din fabrici si centrale energetice.

Particulele din aerul respirat pot cauza:
- agravarea astmului
- tuse si respiratie dificila si dureroasa
- bronsita cronica
- scaderea functiei pulmonare
- iritatii ale ochilor, nasului si gatului.

Monoxidul de carbon
In orasele cu un trafic intens, majoritatea monoxidului de carbon eliberat in aer provine de la gazul de esapament. Mai provine de asemenea din procesele industriale, arderea lemnului si focurile din padure. Sursele din interior includ fumul de tigara si instalatiile de incalzire. Monoxidul de carbon scade capacitatea organismului de a transporta oxigen la tesuturi si organe, cum ar fi inima si creierul. Este periculos mai ales pentru cei cu probleme cardiace. Monoxidul de carbon poate fi fatal celor expusi la concentratii foarte mari ale acestuia.

Cei care prezinta intoxicatie cu monoxid de carbon au urmatoarele simptome:
- dureri de cap, iritablitate sau pierderea cunostintei
- dificultati in desfasurarea lucrului, a invatatului sau la indeplinirea unor sarcini complexe
- agravarea problemelor coronariene, cum ar fi angina, insuficienta cardiaca si boala coronariana ischemica.

Bioxidul de Nitrogen (azot)

Cand este amestecat cu alte particule din aer, bioxidul de azot poate fi vazut ca un strat rosiatic sau maroniu asezat deasupra multor asezari urbane. Bioxidul de azot este unul din oxizii de azot, un grup de gaze foarte reactive care contin cantitati variate de azot si de oxigen. Oxizii de azot cauzeaza mai multe probleme, cum ar fi :
- probleme respiratorii care se asociaza cu ozonul de la nivelul solului
- ploaia acida, care se formeaza cand oxizii de azot si bioxidul de sulf reactioneaza cu alte substante din aer si formeaza acizi; acestia cad pe sol sub forma de ploaie, zapada, particule uscate sau ceata
- substante chimice toxice: oxizii de azot se amesteca cu substante organice comune sau chiar cu ozonul care pot cauza mutatii biologice
- afectarea vizibilitatii: bioxidul de azot si particulele de nitrati blocheaza transmiterea luminii si reduc vizibilitatea in zonele urbane.

Dioxidul de Sulf

Aceste gaze se formeaza cand combustibilul care contine sulf este ars. Exemple sunt arderea carbunelui si uleiului, procesele de extragere a benzinei din ulei sau cand metalele sunt extrase din minereu. Mai mult de 13 milioane de tone de bioxid de sulf pe an sunt emise in aer de aparatura electrica, mai ales cele care ard carbune. Alte surse sunt reprezentate de industriile care extrag metale din minereu, carbune sau care folosesc uleiul spre ardere sau cu alte scopuri, cum ar fi rafinariile de petrol sau industriile de procesare a metalelor.

Bioxidul de sulf cauzeaza:
- probleme de sanatate pentru cei care sufera de astm sau de boli cardiace
- ploi acide
- afectarea padurilor si a recoltelor
- afectarea pestilor in lacuri sau in rauri.

Plumbul

Benzina care contine plumb era considerata sursa principala de plumb din aer, dar pentru ca acest tip de benzina a fost interzisa, sursa principala de plumb sunt industriile care proceseaza metalul, mai ales topitoriile de plumb. Plumbul poate cauza probleme serioase de sanatate care includ:
- afectarea rinichilor, ficatului, nervilor si a altor organe
- poate sa cauzeze osteoporoza si probleme ale sistemului reproductiv

- expunerea excesiva poate sa determine aparitia convulsiilor, retardul mintal, tulburari de comportament, pierderi de memorie si tulburari de dispozitie
- cantitati mici de plumb pot determina afectare cerebrala si nervoasa la copiii mici si la feti, care pot avea probleme de invatare sau un IQ scazut
- hipertensiune arteriala si o crestere a afectarii cardiace
-anemie.

Pesticidele
Expunerea la pesticide se poate realiza prin pesticidele agricole reziduale care se gasesc in mancare sau in produse de gospodarie sau industriale folosite pentru controlul rozatoarelor, insectelor sau a termitelor si de la dezinfectante si fungicide. Cele mai probabile feluri in care o persoana e expusa sunt prin ingerarea de pesticide in cantitati mici din mancare sau prin contactul direct cu suprafetele (plante, sol sau alte structuri) pe care au fost folosite pesticide.

Daca nu sunt folosite corespunzator, atat pesticidele de la locul de munca cat si de acasa pot fi periculoase. Expunerea la concentratii mari de pesticide poate cauza dureri de cap, ameteala, contractii musculare, greata, slabiciune si senzatia de gadilare. Unii experti cred ca unele pesticide pot cauza cancer sau afectare hepatica sau a sistemului nervos central. Expunerea la pesticide in timpul sarcinii este asociata cu pierderea sarcinii, moarte fetala si cancere timpurii ale copilului, cum ar fi leucemia acuta limfoblastica (LAA).

Folosirea in interiorul incintelor a pesticidelor creste riscul copiilor de a face tumori cerebrale, LAA sau defecte congenitale. Copiii se pot otravi cu pesticidele depozitate in casa, astfel incat acestea ar trebui tinute unde sa nu fie la indemana acestora. Pentru lucratorii din agricultura, expunerea la pesticide a fost asociata cu un risc crescut de limfom non-Hodgkin.

Daca cineva considera ca are semnele de boala de mediu, ar trebui mai intai evaluate simptomele. Daca acestea sunt severe (de exemplu exista probleme cu respiratia) sau s-au ingerat produse chimice folosite in gospodarie sau exista suspiciunea ca exista o scurgere de monoxid de carbon in casa trebuie sunat imediat la serviciul de urgenta.

In alte conditii, ar trebui apelat la:
- medicul de familie
- medic de medicina interna sau un pediatru
- medic de medicina muncii sau un specialist in sanatatea mediului, clinica regionala care sa fie membra a Asociatiei Clinicilor Ocupationale si de Mediu.

Un istoric al expunerii poate fi util pentru medic, pentru a identifica cauza bolii.