Impactul cofeinei asupra inimii si a randamentului fizic

Cafeina, o substanta naturala extrasa din frunzele, semintele si fructele a peste 100 de specii diferite de plante, face parte din categoria compusilor numiti metilxantine.

Efectele sale asupra inimii si randamentului fizic au fost studiate intens de catre cercetatori, regasindu-se in numeroase alimente si medicamente consumate uzual de populatie.

Intrucat exista numeroase idei eronate despre impactul cofeinei asupra organismului, specialistii elucideaza actiunile sale reale si formuleaza recomandari despre cum ar trebui sa fie consumata in siguranta.

Cafeina este o substanta care se regaseste frecvent in dieta atletilor, fiind introdusa tot mai des in multe produse noi, de la bauturi energizante, pana la geluri sportive si suplimente alimentare. Expertii medicali spun ca aceasta substanta poate fi un puternic adjuvant ergogenic la un nivel care se incadreaza in limitele impuse de comitetele olimpice internationale, asadar cofeina este considerata a fi de ajutor in cresterea randamentului fizic.

Cafeina poate stimula un atlet sa se antreneze mai mult si mai intens, imbunatatind viteza si forta corporala. Efectele sale dureaza, potrivit studiilor de specialitate, intre 60 de secunde si 2 ore. Studiile care evidentiaza efectele pozitive ale cafeinei asupra performantelor sportive sunt relevante doar pentru atleti, avertizeaza specialistii, fiind efectuate exclusiv pe un astfel de esantion. Urmatoarele beneficii nu sunt valabile, de pilda, pentru cardiaci:

- Cofeina creste performanta sportiva. Doar in cazul sportivilor antrenati si doar cand este consumata in doze mici sau moderate (aproximativ 3-6 mg pentru fiecare kilogram, raportat la indicele de masa corporala). In doze mai mari, de peste 9 mg per kilogram, nu creste randamentul sportiv.

- Cofeina creste rezistenta fizica. Acest efect se poate observa mai mult cand substanta este consumata in stare anhidra (nu contine apa), comparativ cu preluarea acesteia din cafea sau alte bauturi.

- Cofeina creste starea de alerta. Doar in conditiile sustinerii de antrenamente epuizante sau in perioadele de privare de somn.

- Cofeina creste performanta exercitiilor de anduranta. S-a dovedit deosebit de eficienta in imbunatatirea performantei in cazul competitiilor de ciclism.

- Cofeina este benefica pentru sustinerea exercitiilor de intensitate ridicata. In aceasta categorie intra si sporturile de echipa, precum fotbalul si rugby-ul, amandoua fiind caracterizate ca fiind activitati intermitente in perioade lungi de timp.

- Cofeina nu cauzeaza probleme de diureza in timpul efortului fizic. In ciuda existentei acestui mit popular, cafeina nu induce diureza in timpul exercitiului fizic si nu produce schimbari nocive in echilibrul fluidelor corporale, in masura in care sa afecteze randamentul fizic.

Prin urmare, rezultatele studiilor de specialitate demonstreaza ca, in doze moderate, cafeina poate sa actioneze ca un stimulent important in efectuarea de exercitii aerobice, de rezistenta si de toleranta.

Expertii medicali spun ca exista un impact cert al consumului de cafeina asupra functionalitatii inimii, daca aportul acestei substante este unul ridicat. Dozele mari cresc nivelul epinefrinei in sange, hormonul cunoscut si sub denumirea de adrenalina. In forme pure, epinefrina creste nivelul presiunii arteriale si contractalitatea inimii, accelerand usor rata cardiaca. In cazul persoanelor susceptibile la aritmii cardiace, dozele mari pot induce palpitatii si alte tulburari la acest nivel.

Persoanele care consuma cantitati mari de alimente si bauturi care au in compozitie cafeina se plang deseori de batai puternice ale inimii. Aceasta senzatie se datoreaza raspunsului cardiac normal pe fondul expunerii la nivelul prea ridicat de epinefrina. Aritmiile pot persista chiar si dupa ce concentratia cafeinei in corp ajunge sa fie diminuata sau chiar absenta.

Consumul regulat de cafea conduce la dezvoltarea tolerantei organismului la aceasta substanta in timp, simptomele cardiace resimtindu-se tot mai putin. Astfel, in cazul persoanelor care consuma cafeina de multi ani fara schimbari semnificative in dozele ingerate, instalarea aritmiilor este de obicei independenta de efectele substantei stimulente.

Cercetatorii de la Universitatea de Medicina Duke din Carolina de Nord, SUA, au descoperit ca persoanele care consuma cantitati moderate si mari de cofeina isi intensifica astfel starile de stres. In plus, oamenii de stiinta au mai concluzionat, in cadrul aceluiasi studiu, ca echivalentul a 4 cani de cafea cauzeaza o crestere a presiunii arteriale care dureaza mai multe ore la rand. Desi aceste cresteri s-au dovedit a fi minore, ele au influentat totusi riscul instalarii afectiunilor cardiace si chiar a infarctului miocardic.

- Cofeina produce dependenta. Intr-o oarecare masura, exista un adevar in aceasta afirmatie, spun specialistii. Substanta este un stimulent al sistemului nervos central, ceea ce inseamna ca utilizarea sa regulata poate conduce la instalarea unei dependente. Cafeina nu este o amenintare, insa, pentru sanatatea fizica, sociala sau economica, asa cum se intampla in cazul altor substante adictive.

- Cofeina cauzeaza insomnii. Organismul absoarbe cu rapiditate cafeina si o elimina in acelasi ritm. Dureaza aproximativ 7 ore, in medie, pentru eliminarea substantei din corp in proportie de 50%. Asadar, in pentru majoritatea persoanelor, o cana sau doua cafea, savurate dimineata, nu interfereaza cu calitatea somnului. Lucrurile se schimba la polul opus in cazul consumului de cofeina mai tarziu de 6 ore inainte de culcare.

- Cofeina creste riscul de osteoporoza. Consumata in doze mai mari de 774 mg pe zi, cafeina poate cauza pierderea calciului si a magneziului prin urina. Insa studiile recente au demonstrat ca acest proces nu creste riscul pierderii densitatii osoase, mai ales daca dieta este bogata in surse de calciu.

- Cofeina poate fi un factor de risc pentru cancer. Analizele a peste 13 studii implicand peste 20.000 de persoane au aratat ca nu exista nicio asociere intre riscul de cancer si consumul de cafeina. De fapt, substanta poate avea chiar efect protector impotriva anumitor forme canceroase.