Ghid antibiotice: precautii, interactiuni si efecte adverse

Antibioticele sunt agenti farmacologici care distrug sau incetinesc dezvoltarea bacteriilor. Acestea includ o serie de medicamente puternice si sunt utilizate pentru a trata bolile cauzate de bacterii. Descoperirea medicamentelor antibiotice este considerata una dintre cele mai importante descoperiri medicale din secolul anterior. Utilizarea adecvata a antibioticelor salveaza milioane de vieti in fiecare an si previne complicatiile infectioase pentru numeroase persoane.

Inainte ca bacteriile sa se inmulteasca si sa provoace simptome, sistemul imunitar le poate ucide de obicei. Celulele albe din sange (globulele albe) ataca bacteriile daunatoare si chiar daca apar simptome, sistemul imunitar poate face fata si combate infectia.

Uneori insa, numarul bacteriilor daunatoare este excesiv, iar sistemul imunitar nu poate lupta cu toate. Antibioticele sunt utile in acest scenariu.
Este util sa mentionam faptul ca antibioticele nu pot trata infectiile virale, cum ar fi raceala si gripa sau cele fungice.

Exista mai multe clase si subclase de antibiotice
1. Peniciline: amoxicilina si ampicilina;
2. Cefalosporine: ceftriaxon si cefalexina;
3. Fluorochinolonele („chinolonele”): levofloxacina, ciprofloxacina si moxifloxacina;
4. Macrolide: azitromicina, eritromicina si clindamicina;
5. Tetracicline: tetraciclina si doxiciclina;
6. Aminoglicozide: amikacina, gentamicina, tobramicina si neomicina;
7. Sulfonamide: sulfametoxazol cu trimetoprim.

Antibioticele functioneaza in unul dintre cele doua moduri: bactericid sau bacteriostatic.
Un antibiotic bactericid, cum ar fi penicilina, ucide bacteriile. Aceste medicamente interfereaza, de obicei, fie cu formarea peretelui celular bacterian, fie cu continutul sau celular.
Un bacteriostatic opreste multiplicarea bacteriilor.

Daca oamenii utilizeaza excesiv antibioticele sau le utilizeaza incorect, bacteriile ar putea deveni rezistente. Acest lucru inseamna ca antibioticul devine mai putin eficient impotriva acestui tip de bacterie, deoarece bacteria a reusit sa-si imbunatateasca apararea.

Rezistenta apare atunci cand bacteriile dezvolta capacitatea de a continua sa creasca, in ciuda prezentei unui anumit antibiotic. Spre exemplu, atunci cand se iau antibiotice pentru o afectiune care NU este cauzata de bacterii, cum ar fi: viroza obisnuita (raceala), gripa, gastroenterita virala sau majoritatea durerilor in gat.

Nu exista niciun beneficiu din administrarea de antibiotice pentru aceste infectii si acest lucru va poate pune pe dumneavoastra si pe altii la risc de infectii rezistente la antibiotice.

Un medic poate prescrie un antibiotic cu spectru larg pentru a trata o gama larga de infectii. Un antibiotic cu spectru ingust este eficient numai impotriva catorva tipuri de bacterii.

Unele antibiotice ataca bacteriile aerobe, in timp ce altele actioneaza impotriva bacteriilor anaerobe. Bacteriile aerobe au nevoie de oxigen pentru a supravietui, iar bacteriile anaerobe nu.

In unele cazuri, un profesionist din domeniul sanatatii poate oferi antibiotice pentru a preveni, mai degraba decat pentru a trata o infectie, asa cum s-ar putea intampla inainte de operatie. Aceasta este utilizarea „profilactica” a antibioticelor. Oamenii folosesc in mod obisnuit aceste antibiotice inainte de interventia intestinala si chirurgia ortopedica.
Deoarece alergiile la anumite antibiotice, cum ar fi penicilinele si sulfonamidele, sunt frecvente, este intotdeauna o idee buna sa aflati in ce clasa sau subclasa se afla antibioticul prescris.

Cu exceptia cazului in care medicul dumneavoastra va spune altfel, asigurati-va ca ati terminat de luat toate antibioticele care vi s-au prescris - chiar daca incepeti sa va simtiti mai bine. Acest lucru este extrem de important pentru a va asigura ca infectia dispare complet.

Daca nu reusiti sa terminati intregul tratament, infectia poate fi prezenta si simptomele pot reveni. Apoi, daca infectia revine, cel mai probabil va fi mai grava si mai dificil de tratat.

Reactiile alergice

Unele persoane pot dezvolta o reactie alergica la antibiotice, in special la peniciline. Efectele secundare pot include eruptii cutanate, edemul (umflarea) limbii sau al fetei si dificultati de respiratie.

Reactiile alergice la antibiotice pot fi reactii de hipersensibilitate imediate sau intarziate.
Oricine are o reactie alergica la un antibiotic trebuie sa-i spuna medicului sau farmacistului. Reactiile la antibiotice pot fi grave si uneori letale. Se numesc reactii anafilactice.

Persoanele cu functie hepatica sau renala redusa ar trebui sa fie precaute atunci cand utilizeaza antibiotice. Acest lucru poate afecta tipurile de antibiotice pe care le pot utiliza sau doza pe care o primesc. Este important sa specificati medicului curant toate problemele medicale pe care le aveti pentru ca acesta sa ia o decizie corecta in ceea ce va priveste. Evitati automedicatia de orice fel.

La fel, femeile insarcinate sau care alapteaza ar trebui sa discute cu un medic despre cele mai bune antibiotice pe care le pot utiliza.

Efecte adverse generale

Desi majoritatea oamenilor pot lua antibiotice cu succes, posibilele reactii adverse includ: sensibilitate la soare, dureri stomacale, diaree, gust metalic; unele antibiotice sau utilizare prelungita a unui anumit tip de antibiotic pot determina infectii fungice ale cavitatii orale, tractului digestiv si vaginului (exemplu: candidoza)

Efecte adverse mai putin intalnite

Formarea de pietre la rinichi, atunci cand se iau sulfonamide, coagulare anormala a sangelui, cand luati unele cefalosporine, sensibilitate la lumina soarelui, atunci cand se iau tetracicline, tulburari ale sangelui, atunci cand luati trimetoprim, surditate la consumul de eritromicina si aminoglicozide.

Unele persoane, in special adultii in varsta, pot prezenta inflamatii intestinale, ceea ce poate duce la diaree severa si sangeroasa.
In cazuri mai putin frecvente, penicilinele, cefalosporinele si eritromicina pot provoca, de asemenea, intestine inflamate.

Interactiuni ale antibioticelor

Antibioticele, ca majoritatea medicamentelor, pot interactiona cu alte medicamente. Unele, cum ar fi azitromicina, in general nu au multe interactiuni medicamentoase.
Dar alte antibiotice, cum ar fi fluorochinolonele si tetraciclinele, nu functioneaza la fel de bine daca le luati in acelasi timp cu calciu, fier, antiacide sau alimente precum lapte, branza sau nuci.

Daca luati medicamente sau suplimente care contin calciu sau fier sau consumati alimente lactate sau nuci, incercati sa va luati antibioticele cu cateva ore inainte de a consuma oricare dintre aceste produse.

Unii medici sugereaza ca antibioticele pot reduce eficacitatea contraceptivelor orale. Cu toate acestea, cercetarile nu sustin in general acest lucru, dar persoanele care sufera de diaree si varsaturi (post administrare de antibiotic) sau care nu isi iau contraceptivul oral in timpul bolii (la ora obisnuita) din cauza stomacului deranjat ar putea constata ca eficacitatea acestuia se reduce. In aceste conditii, luati masuri contraceptive suplimentare.

Urmati corect instructiunile pentru ca medicamentul sa fie eficient. Persoanele care iau metronidazol nu trebuie sa bea alcool. Evitati produsele lactate atunci cand luati tetracicline, deoarece acestea ar putea perturba absorbtia medicamentului.

Bibliografie
https://www.medicalnewstoday.com/articles/10278
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30583571/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31808125/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31713213/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30983040/