Febra la om: mecanisme, cauze, beneficii, riscuri, tratament

Febra (cunoscuta ca si hiperpirexie sau raspuns febril) este un simptom frecvent intalnit in practica medicala, la toate categoriile de varsta si la ambele sexe, cu o prevalenta mai mare in copilarie.

Este cel mai vechi simptom de boala descris in istoria medicinei. Este unul dintre cele mai frecvente motive de adresare a pacientului la medic in intreaga lume.

Febra reprezinta cresterea temperaturii corpului, in conditii de repaus, prin cresterea activitatii unui centru nervos situat sus, in creier, mai precis in hipotalamus, ca urmare a unor factori chimici eliberati in organism.

Practic: un microorganism (de obicei bacterie sau virus) intra in organism, se multiplica si produce inflamatie (locala sau generala); organismul se apara prin eliberarea unor substante chimice care produc inclusiv declansarea febrei, cu scopul protejarii celulelor proprii si al cresterii degradarii factorului agresor.

In conditii de repaus, temperatura organismului este 37 +/- 0.6 C; In functie de locul unde se masoara, temperatura normala a organismului poate varia cu 0.5C. Astfel
• Temperatura orala (in cavitatea bucala) : aprox 36.7C
• Temperatura rectala – cu 0.5C mai mare
• Temperatura axilara: cu 0.5C mai mica

Variatie circadiana (normala ) a temperaturii: minima in primele ore ale diminetii, in timpul somnului (orele 3-4), maxima in timpul serii (ora 18.00).

Alti factori care pot influenta valorile normale ale temperaturii corpului: varsta, sexul, nivelul de activitate, conditiile de mediu.

Definire:
• Subfebrilitate: 37.5-38 C
• Febra: 38-39C
• Hiperpirexie: >39C

Febra prelungita este persistenta febrei peste 3 saptamani la adulti, iar la copil variaza in functie de varsta: peste 4-5 zile la sugar si 8-15 zile la copil.

OMS si IDSA (Asociatia Bolilor Infectioase din America) considera febra la valori ale temperaturii axilare >37.5C, atat la adulti cat si la copii. In populatia geriatrica (> 65 de ani), pragul de febra este considerat mai scazut de catre IDSA, si anume > 37C oral sau > 37,5 rectal, datorita faptului cunoscut ca la aceasta categorie de varsta temperatura corpului este mai scazuta in mod fiziologic.

Cauze posibile de febra:
• Infectiile (peste 75% din cazuri)
• Malignitati
• Ischemie tisulara (se intampla atunci cand, in anumite organe, se produce o blocare a circulatiei sangelui cu cheaguri de sange sau factori microbieni; ex: infarct miocardic, infarct splenic, arterita cu ischemie acuta, accident vascular cerebral etc)
• Reactii la medicamente
• Afectiuni endocrinologice

Febra inhiba multiplicarea bacteriilor si virusurilor si intervine in mai multe procese metabolice, creste activitatea celulelor care lupta cu microbul (neutrofile, monocite etc), creste sinteza de proteine de faza acuta la nivelul ficatului (Fibrinogen, proteina C reactiva), creste efectul distructiv al agentilor antibacterieni, intervine in distrugerea celulelor tumorale, mult mai sensibile la temperature ridicate decat celulele normale.

Pe langa efectele benefice, febra are, insa, si posibile consecinte nedorite: induce cresterea consumului de oxigen de catre organism, ceea ce poate agrava o insuficienta cardiaca sau pulmonara preexistenta; produce anorexie (lipsa poftei de mancare), scade motilitatea tubului digestiv, produce deshidratare si pierdere de electroliti, poate produce fenomene neurologice (delir, convulsii febrile la sugari si copii mici)

Studii noi demonstreaza efectul teratogen (adica faptul ca poate creste riscul de malformatii fetale in special cardiace si osoase) in primul trimestru de sarcina.

Perceptia generala a publicului larg, dar si a unei parti importante din cadrele medicale, este aceea ca febra este o boala in sine, care trebuie tratata imediat si agresiv, deoarece poate produce consecinte severe asupra organismului.

In realitate, insa, tratamentul febrei ar trebui sa se faca numai dupa un consult clinic amanuntit; medicul este cel care stabileste gravitatea febrei, deoarece el va lua in calcul mai multi factori: varsta pacientului (de ex, o febra la non-nascut si sugar mic trebuie tratata imediat, eventual spitalizare, precum si una la varstnic); antecedentele pacientului, modul de debut al febrei, alte simptome de insotire etc.

Scaderea febrei cu medicamente este necesara in cazul in care valoarea acesteia este mare (peste 38,5C) sau in situatii speciale, la valori mai mici: risc de convulsii febrile la copil, degradare neurologica la pacientii in varsta etc. Se pot utiliza antitermice, uneori alternandu-le, dar in dozele maxim admise in functie de varsta si greutate corporala. La copii si adolescent NU se administreaza Aspirina deoarece poate provoca tulburari gastro-intestinale sau o afectare hepatica acuta (cunsocuta sub numele de sindrom Reye)

Bibliografie:
Harrison, Principiile Medicinei Interne, ed 14
https://edition.cnn.com/2017/10/10/health/pregnancy-birth-defects-fever-study/index.html
Tratat de Boli Infectioase, sub red. Emanoil Ceausu, Editura Medicala, vol 1, 2018