Ce ai de facut dupa ce te-ai vindecat de COVID-19

Cei mai multi dintre cei afectati de coronavirus vor experimenta simptome usoare spre moderate fara a necesita spitalizare. Desi majoritatea persoanelor infectate fac o forma usoara sau moderata de boala, exista si cazuri cu evolutie mai grava, care au nevoie de spital (suport respirator), chiar si de terapie intensiva.

Faptul ca cineva este tanar si fara comorbiditati nu este o garantie ca va face o forma usoara, exista cazuri de forme grave la cei sanatosi anterior, explicatia fiind asa numita ''furtuna citochinica'' din zilele 7-11 de boala, cand, paradoxal, chiar raspunsul imun accentuat este cel care face rau. Recuperarea post-infectie depinde, evident, de severitatea cazului cat si de starea anterioara de sanatate. Astfel, unele persoane trec prin boala foarte usor, fara alte sechele.

La altele insa putem intalni persistenta simptomelor saptamani, chiar luni. Aceste manifestari care persista pot fi: oboseala, dispneea, tusea, durerile articulare, durerile toracice. Mai rar, unii pacienti au raportat dureri musculare sau cefalee, lipsa gustului sau mirosului, caderea accentuata a parului, palpitatii.

Nu exista inca tratament curativ pentru infectia cu SARS-CoV-2. In principal, acesta este simptomatic, cu antitermice, antitusive, unii medici recomandand si suplimentarea cu vitamine (D, C) si minerale (zinc). Fiind o infectie virala, nu este recomandat tratamentul antibiotic, acesta fiind rezervat formelor cu suprainfectie bacteriana si numai la recomandarea medicului.

Pentru formele ce necesita spitalizare se pot administra corticosteroizi, anticoagulante, antivirale sau anti IL-6. De curand, FDA (Agentia Americana a Medicamentului) a aprobat in SUA si doua medicamente care folosesc anticorpi monoclonali (bamlanivimab si combinatia de casirivimab si imdevimab). De asemenea, terapia cu plasma convalescenta este folosita in anumite cazuri, cu rezultate promitatoare.

Desigur, fiind vorba de o boala noua, incomplet cunoscuta inca si schemele de tratament sunt inca in studiu, aparitia uneori a efectelor adverse ale medicamentelor utilizate fiind de asteptat.

Astfel, dintre posibilele efecte adverse ale administrarii hidroxoclorochinei, folosita uneori in tratamentul pacientilor COVID-19, mentionam aritmii, afectari hepatice si renale, hipoglicemie.

Daca pacientul a primit antivirale, efecte secundare intalnite sunt greata si afectarea hepatica, iar in ceea ce priveste costicosteroizii ar fi de amintit doar cresterea glicemiei, tratamentul nefiind pe termen lung, asadar nu apar celelalte efecte adverse tipice utilizarii indelungate ale acestora.

Pentru a intelege ce implica recuperarea post-COVID-19, necesara mai ales in cazurile grave, trebuie sa intelegem ce presupune aceasta infectie. Desi este o viroza ce afecteaza in principal caile respiratorii si plamanii, coronavirusul afecteaza si alte organe, astfel:

- cordul: studii imagistice pe pacientii care au trecut prin boala au aratat, in unele cazuri chiar la cei care au avut forme usoare, afectari ale muschiului inimii, acest lucru putand duce la aparitia problemelor cardiace in viitor (insuficienta cardiaca) sau la agravarea unor conditii preexistente

- plamanii: pneumonia data de COVID-19 cauzeaz afectarea pe termen lung a alveolelor pulmonare, acesti ''saculeti'' la nivelul carora se produc schimburile respiratorii. Vindecarea ulterioara se poate realiza cu tesut cicatricial, acest lucru ducand la probleme respiratorii

- cerebral: chiar si la pacientii tineri pot aparea accidente vasculare cerebrale, convulsii si sindromul Guillain-Barre.

- afectari vasculare: inflamatia din COVID-19 actioneaza si la nivelul vaselor de sange, crescand riscul formarii de trombi si afectand astfel inima, plamanii, membrele inferioare,ficatul si rinichii.

- psihiatrice: cei cu simptome severe care ajung la terapie intensive, unii dintre ei fiind ventilati mecanic, pot dezvolta tulburari de stres post-traumatic, depresie sau anxietate. De asemenea, poate aparea si sindromul de oboseala cronica.

- alte efecte: fiind o boala noua, nu se cunosc inca toate efectele pe termen lung, de aceea monitorizarea post infectie este recomandata pentru a vedea cum se recupereaza organele afectate.

Monitorizarea post-infectie presupune o vizita la medicul de familie sau la medicul specialist de medicina interna care vor evalua pacientul si vor recomanda o serie de teste si analize.

De obicei, acestea presupun analize care aduc informatii despre:

- numarul de celule rosii si albe din sange (hemoleucograma);

- teste de inflamatie (proteina C reactiva, VSH)';

- coagulograma;

- analize care pot depista o eventuala afectare hepatica (transaminaze, gamma-GT, bilirubina) sau renala (uree, creatinina).

Pentru monitorizarea cardiaca se recomanda electrocardiograma si eventual o ecografie cardiaca.

Pe linie pulmonara monitorizarea presupune efectuarea unei radiografii sau in anumite cazuri a unei tomografii computerizate, cat si teste functionale respiratorii (spirometrie).

De obicei, in cadrul primului control se recomanda si dozarea anticorpilor anti SARS-COV-2 de tip IgM si IgG pentru a vedea daca au titru protector (s-a observat ca desi unele persoane au trecut prin boala totusi nu au dezvoltat anticorpi). S-au raportat si cazuri de reinfectari, dar foarte putine pana la acest moment.

Determinarea anticorpilor este de asemenea utila si pentru cei care doresc sa doneze plasma, aceasta putand fi o terapie salvatoare de vieti.

In functie de rezultatele testelor si evaluarilor initiale, medicul de familie sau de medicina interna care au examinat intai pacientul il pot indrepta spre alte specialitati cum ar fi infectioase, cardiologie, gastroenterologie, pneumologie, psihiatrie.

1. Creste numarul si dificultatea activitatilor in mod gradat! Este posibil sa te simti foarte obosit pe masura ce iti revii dar incearca sa faci activitati usoare luand pauze dese. Nu te forta prea mult la inceput.

2. Odihneste-te! Corpul tau are nevoie de odihna ca sa continua sa se refaca, asa ca incearca sa iti formezi o rutina a somnului, cu minim 8 ore/noapte.

3. Antreneaza-ti mintea cu jocuri de memorie, puzzle, sudoku (in faza initiala existand posibilitatea sa experimentezi o scadere a capacitatii de memorare si de concentrare)

4. Practica regulat activitate fizica in aer liber: mers pe jos, plimbari.

Un rol important in recuperare il joaca si obiceiurile alimentare. Lipsa mirosului si a gustului poate persista saptamani, chiar luni post-COVID-19 si poate afecta cantitatea si calitatea nutrientilor ingerati. Dar recuperarea post-infectie presupune o crestere a necesarului proteic, de vitamine si minerale, necesar de care organismul are nevoie pentru a se reface in mod optim.

De aceea e important consumul de alimente bogate in proteine (mazare, linte, fasole, peste, oua, carne - atentie insa la carnea rosie sau procesata), lactate, cat si fructe si legume diverse.

Kinetoterapia respiratorie

Pentru pacientii care acuza persistenta dificultatilor respiratorii se recomanda exercitii de kinetoterpie respiratorie, care pot fi efectuate si acasa dupa consultul initial al unui medic de recuperare si indrumarea unui kinetoterapeut specializat.

Infectia cu SARS-Cov-2 este o boala extrem de contagioasa si raspandita. Sansele ca unul din noi sau dintre cunostintele noastre sa fie afectate sunt mari, iar efectele pe termen lung ale acestei infectii sunt inca incomplete cunoscute.

Solutii exista insa, nu trebuie sa ne pierdem optimismul, ci sa ne informam si sa apelam la ajutorul specialistilor. Cea mai buna abordare reprezinta insa preventia, asa ca nu trebuie sa uitam sa respectam regulile de distantare sociala, sa purtam corect masca si sa ne spalam des pe maini.

Bibliografie

https://www.who.int/westernpacific/health-topics/coronavirus https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronavirus/diagnosis-treatment/drc-20479976
https://www.mayoclinic.org/coronavirus-long-term-effects/art-20490351