Cand devine masturbarea o problema?

Masturbarea este o parte normala a comportamentului si a exprimarii sexuale. In plus, poate reduce stresul si poate ajuta o persoana sa determine ce ii face placere din punct de vedere sexual. Totusi, daca devine compulsiva si interfereaza negativ cu viata unei persoane, masturbarea poate deveni o problema serioasa. Daca se intampla acest lucru, exista cateva moduri prin care se poate incerca oprirea acestui comportament.

Masturbarea este un obicei normal, atat in randul persoanelor de sex masculin, cat si al celor de sex feminin. Chiar daca de cele mai multe ori nu asociaza complicatii fizice si emotionale, acestea trebuie luate in calcul si trebuie recunoscute si gestionate atunci cand apar.

In unele cazuri, masturbarea poate duce la emotii negative sau poate interfera cu anumite aspecte legate de viata unei persoane. De exemplu, cazurile severe pot duce la limitarea interactiunii sociale sau chiar la renuntarea la locul de munca pentru a putea realiza acest comportament. In aceste cazuri, trebuie luate masuri prin care sa se renunte la acest obicei.

Exista si cazuri mai putin frecvente in care masturbarea exagerata poate produce iritare si inflamatie la nivelul tegumentelor ce invelesc penisul. In aceste cazuri, simptomele pot fi ameliorate prin stoparea masturbarii.

Daca masturbarea devine o problema, exista anumite strategii si tehnici prin care se poate stopa. Combinatia acestora poate avea efecte si mai bune, iar cateva exemple sunt reprezentate de:

1. Evitarea pornografiei

Expunerea la pornografie poate declansa dorinta de masturbare. Astfel, persoanele care doresc sa opreasca masturbarea trebuie sa evite filmele, imaginile si site-urile pornografice. Daca o persoana reuseste sa puna o baiera in calea pornografiei, desfiintarea obiceiului cu probleme poate fi mai usoara.

In zilele noastre, pornografia poate fi accesata foarte usor. Cu toate acestea, utilizatorii online pot incerca sa limiteze accesul la pornografie prin utilizarea unor filtre la nivelul dispozitivelor electronice. Aceste filtre vor bloca anumite tipuri de continut, inclusiv materialele pornografice, dar pot fi oprite oricand de catre utilizator. Totusi, poate dura destul de mult timp ca pornografia sa fie evitata complet.

2. Ocuparea timpului liber

Poate fi foarte util ca o persoana sa isi ocupe timpul liber, ajutand astfel la evitarea declansarii dorintei de masturbare. Pot fi luate in considerare noi hobby-uri, cursuri sau chiar sporturi. Dezvoltarea de noi obiective poate ajuta si la redistribuirea energiei si la obtinerea unor noi emotii pozitive.

O tehnica utila consta in determinarea perioadelor in care este simtita nevoia de masturbare si planificarea unor alte activitati pentru acel moment. De preferat, aceste activitati inlocuitoare trebuie sa fie placute si sa distraga de la dorinta de masturbare.

3. Solicitarea de ajutor din partea specialistilor

Cand masturbarea afecteaza in mod negativ viata unei persoane, ar putea fi utila solicitarea sfatului unui specialist din domeniul sanatatii mintale. Este posibil ca anumite afectiuni suplimentare, precum tulburarea obsesiv-compulsiva, sa reprezinte problema principala.

Discutia cu un psiholog sau terapeut este utila cand se incearca gestionarea sentimentelor negative asociate masturbarii. De asemenea, prin colaborare cu specialistii se pot invata noi strategii de modificare a comportamentului, astfel incat masturbarea sa poata fi oprita.

4. Petrecerea timpului cu alte persoane

Unii oameni se pot masturba atunci cand se simt singuri sau nu au nimic altceva de facut pentru a trece timpul si pentru a se simti mai bine. Petrecerea timpului in compania altor persoane va mentine un individ ocupat si ii poate redirectiona atentia.

Exista mai multe moduri prin care se poate socializa si se poate reduce timpul petrecut in singuratate. O persoana cu astfel de probleme poate avea intalniri cu prietenii sau familia, poate urma diferite cursuri sau poate merge la sala.

5. Cresterea nivelului de activitate fizica

Exercitiile fizice reprezinta modalitati eficiente de reducere a tensiunii. In plus, prin activitate fizica adecvata se poate creste nivelul de emotii pozitive. Inotul, alergatul, ciclismul sau culturismul sunt doar cateva activitati prin care corpul poate capata forta si poate elibera endorfine. Endorfinele sunt substante ce au un important rol in oferirea senzatiei de bunastare.

Atunci cand o persoana se simte relaxata si fericita este mai putin probabil ca aceasta sa resimta dorinta de a se masturba.

6. Gasirea unui grup de sprijin

Atunci cand masturbarea este compulsiva, motivele pot fi diferite. Printre aceste motive se regasesc:

- existenta unei tulburari mentale netratate;
- problemele de relatie si cuplu;
- opinii restrictive cu privire la sexualitate;
- comunicarea sexuala deficitara sau incapacitatea de a rezolva conflictele cu partenerul sexual;
- diferentele culturale sau religioase.

Gasirea unui grup de sprijin poate fi utila in gestionarea obiceiului nedorit. Prin includerea intr-un grup de sprijin, o persoana isi poate exprima mai usor preocuparile si poate gasi strategii pozitive de a face fata masturbarii. Cand o persoana vorbeste deschis despre provocarile cu care se confrunta, alte persoane o pot ajuta sa se simta mai bine. Acest lucru poate reduce mai ales sentimentele de vinovatie sau rusine asociate cu masturbarea.

De obicei, masturbarea nu produce efecte secundare. Cu toate acestea, daca masturbarea este compulsiva, constanta sau exagerata, poate produce urmatoarele complicatii nedorite:

- edem – la barbati, presiunea crescuta asupra penisului poate duce la edematierea tegumentelor;
- iritatii ale pielii – atunci cand masturbarea este prea viguroasa, aceasta poate duce la iritatia usoara a pielii. De obicei, iritatia dispare dupa cateva zile;
- senzatie de vinovatie – desi masturbarea nu este gresita sau nesanatoasa, unii oameni pot avea sentimente negative dupa aceasta. Cel mai frecvent sunt resimtite rusinea si vinovatia.

Exista multe mituri cu privire la efectele secundare ale masturbarii. Astfel trebuie stiut ca masturbarea nu cauzeaza infertilitate sau orbire.

Masturbarea devine o problema atunci cand afecteaza negativ viata si activitatile de zi cu zi. De exemplu, masturbarea poate interfera cu capacitatea de a atinge orgasmul sau cu relationarea cu partenerul sexual. Astfel, se recomanda incetarea masturbarii.

In alte cazuri, masturbarea poate fi un comportament sexual compulsiv, implicand o preocupare intensa si repetitiva cu nevoi sexuale si fantezii. Comportamentul compulsiv poate provoca probleme psihosociale si chiar pericol. Aceste lucruri pot face ca masturbarea sa nu mai reprezinte o activitate placuta, ci doar una considerata necesara.

Atunci cand masturbarea este o constrangere, poate fi vorba despre o problema de sanatate mintala. Conform studiilor, masturbarea compulsiva poate devia dintr-o problema de control al impulsurilor sau poate fi un tip de disfunctie sexuala.

Pentru unii oameni, masturbarea provoaca sentimente intense de vinovatie. Aceste sentimente pot duce, de asemenea, la alte probleme suplimentare. De exemplu, nivelurile ridicate de vinovatie se asociaza frecvent cu cresterea consumului de alcool, ceea ce poate produce alte tulburari de sanatate mintala si fizica.

In cele mai multe cazuri, masturbarea este o parte normala a sexualitatii. Frecventa masturbarii variaza foarte mult de la persoana la persoana, astfel incat nu exista un interval normal pentru acest lucru.

Cu toate acestea, daca masturbarea incepe sa interfereze cu anumite aspecte din viata unei persoane sau incepe sa asocieze anumite pericole, ar putea fi necesara oprirea sau reducerea frecventei cu care este realizata. Pentru acest lucru exista mai multe modalitati diferite, inclusiv evitarea pornografiei si concentrarea pe alte activitati. Totusi, daca problema este mult mai avansata, se recomanda solicitarea ajutorului specializat.

Bibliografie:
Alsughier, N. (2015). Compulsive masturbation treated with selective serotonin reuptake inhibitors. https://www.longdom.org/open-access/compulsive-masturbation-treated-with-selective-serotonin-reuptake-inhibitors-Psychiatry-1000299.pdf
Castellini, G., et al. (2016). Psychological, relational, and biological correlates of ego-dystonic masturbation in a clinical setting. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5005301/
Derbyshire, K. L., Grant, J. E. (2015). Compulsive sexual behavior: A review of the literature. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4500883/
Karia, S., et al. (2015). Compulsive masturbation in a patient with delusional disorder. http://www.jmhhb.org/article.asp?issn=0971-8990;year=2015;volume=20;issue=1;spage=38;epage=40;aulast=Karia
Locate a professional. (n.d.). https://www.aasect.org/referral-directory
SAMHSA's national helpline. (2019). https://www.samhsa.gov/find-help/national-helpline