Boala fibrochistica mamara

Desi pana nu cu mult timp in urma se utiliza termenul de "boala fibrochistica mamara", in prezent, pentru a desemna modificarile survenite la nivelul sanilor, se folosesc exprimarile "sani fibrochistici", sau "modificari fibrochistice ale sanilor", tocmai pentru a sublinia faptul ca transformarile ce au loc la nivelul glandelor mamare nu constituie o maladie. Aceste modificari, in anumite limite, sunt considerate normale.

Cel mai frecvent, aceste modificari apar la femeile cu varste cuprinse intre 30 si 50 de ani. La menopauza survine foarte rar si doar daca pacientelor li s-au administrat estrogen si progesteron, ca hormoni de substitutie.

Sanii fibrochistici sunt caracterizati de prezenta tesutului vascos, a chisturilor sau nodulilor, iar textura acestora este anormala. Nu este un fapt neobisnuit ca o femeie sa aiba sani fibrochistici.

Peste jumatate dintre femei prezinta modificari fibrochistice ale sanilor la un moment dat in viata lor.

Chiar daca modificarile de la nivelul sanilor, numite fibrochistice, sunt normale, acestea pot provoca dureri si pot sa apara chisturi localizate, in special in zona superioara, exterioara a acestora. Simptomele tind sa se accentueze mai ales inainte de menstruatie. Simple masuri de auto-ingrijire pot atenua disconfortul asociat cu sanii fibrochistici.

Boala fibrochistica mamara implica tesutul glandular mamar. Singura functie biologica cunoscuta a acestei glande este productia sau secretia de lapte.

Tesutul glandular ocupa o mare parte din san si este inconjurat de tesut gras si elemente de sprijin. Tesutul glandular este compus din diferite tipuri de celule: celule secretoare (cele care produc lapte), care sunt conectate la ductele galactofore si ceulele care acopera suprafata celuelor secretoare, numite celule epiteliale.

Cel mai important factor care ar putea contribui la starea fibrochistica a sanilor unei femei este variatia hormonala, tipica in timpul ciclului ei lunar. Multe schimbari hormonale apar in organismul unei femei care se pregateste in fiecare luna pentru o posibila sarcina. Cei mai importanti hormoni sunt estrogenul si progesteronul.

Acesti doi hormoni afecteaza in mod direct tesuturile mamare prin stimularea cresterii si multiplicarii celulelor. Si alti hormoni cu exceptia estrogenului si progesteronului joaca un rol important in declansarea bolii fibrochistice mamare. Prolactina, factorul de crestere, insulina, hormonul tiroidian, dar si alti hromoni importanti, care sunt produsi in afara tesutului mamar, au o actiune importanta asupra sanilor.

In plus, sanul produce hormoni prin intermediul celulelor glandulare si a celor din tesutul de grasime. Semnalele eliberate de productia acestor hormoni sunt trimise la celulele mamare vecine si ar putea contribui la simptomele specifice ale sanului fibrochistic. Aceste substante accentueaza efectele estrogenului si progesteronului si viceversa.

In mod ciclic, aceiasi hormoni care pregatesc tesutul glandular al sanului, pentru ca acesta sa produca lapte, sunt responsabili pentru declansarea menstruatiei unei femei. Totusi, exista o diferenta majora intre ceea ce se intampla la nivelul sanului si ceea ce se intampla la nivelul uterului.

In uter, acesti hormoni stimuleaza cresterea si multiplicarea celulelor mucoasei uterului. Daca nu se formeaza sarcina, mucoasa uterina este eliminata din corpul femeii in timpul menstruatiei. La nivelul sanului, aceiasi hormoni stimuleaza cresterea tesutului glandular mamar si intensifica activitatea vaselor de sange, metabolismului celular si tesuturilor de sprijin.

Toate aceste activitati ar putea contribui la senzatia de greutate a sanului si retentie de fluide, manifestari intalnite, de obicei, inainte de menstruatie. In timp ce mucoasa uterului este eliminata, multe dintre celulele sanului sunt supuse unui proces de moarte programata numit apoptoza.

In timpul apoptozei, enzimele sunt activate si debuteaza procesul distrugerii celulelor tesutului glandular. Acestea se descompun si rezulta fragmente celulare care sunt apoi descompuse de catre celulele inflamatorii si celulele glandulare invecinate.

In timpul acestui proces, fragmentele descompuse de celule si inflamatia pot determina cicatrizare (fibrozare), care afecteaza ductele mamare si lobii tesutului glandular. Celulele inflamatorii si unele fragmente descompuse pot elibera substante asemanatoare cu hormonii care actioneaza asupra celulelor ductale, glandulare si structurale.

Cantitatea de produse rezultate in urma descompunerii celulare, gradul de inflamatie si eficienta procesului de curatare de la nivelul sanului variaza de la o femeie la alta. Acesti factori pot fi fluctuanti de la o luna la alta si in cazul aceleiasi femei.

Simptomele bolii fibrochistice mamare se accentueaza inainte de ciclul menstrual si se amelioreaza dupa ce incepe un nou ciclu menstrual. Se poate resmiti durerea sau disconfortul, de obicei, la ambii sani.

Durerile alternante de san pot dura tot ciclul menstrual. Sanii pot fi grei si umflati si pot fi prezente dureri la nivelul axilei. Posibil ca la nivelul sanilor sa se simta noduli, la palpare, care inainte de ciclul menstrual isi maresc dimensiunile si apoi se micsoreaza. Nodulii prezenti sunt mobili. Daca nodulii mamari persista sau/si cresc in dimensiuni si dupa ciclul menstrual, este necesar un consult medical de specialitate.

Unele femei au semnalat scurgeri de la nivelul mamelonului, de culoare verde, sau cafeniu intunecat. In cazul in care scurgerile mamare sunt clare, de culoare rosie sau chiar sange, se va consulta imediat medicul. 

Pentru stabilirea cu precizie a modificarilor mamare sunt necesare investigatii precum:

- mamografia:

- ecografia - pentru pacientele cu varsta sub 30 de ani investigatia ecografica este de electie (de preferat), in detrimentul mamografiei;

- aspiratia cu ac fin de la nivelul nodulior, procedura atat cu rol diagnostic, cat si terapeutic

- in cazul in care medicul specialist considera forma, sau dimensiunile unor noduli mamri ca prezentand suspiciune de cancer mamar se va lua in calcul biopsia mamara (simpla, sau ghidata ecografic, ori radiologic)

Orice femeie ce a trecut de 30 de ani ar trebui sa faca anual o ecografie de san, iar dupa varsta de 40 de ani ar fi indicat sa faca o mamografie la fiecare 2 ani. Aceste investigatii sunt necesare, chiar in lipsa oricaror simptome, pentru depistarea precoce a unui posibil cancer mamar.

Daca nu sunt prezente simptomele sau daca acestea sunt minore, nu este nevoie de tratament pentru sanii fibrochistici. Durerea severa, chisturile mari, dureroase asociate cu sanii fibrochistici impun necesitatea tratamentului. Optiunile terapeutice pentru sanii fibrochistici includ:

• aspiratia cu ac fin - medicul foloseste un ac subtire pentru a drena lichidul din chisturi. Prin lichidul scos se poate confirma daca este vorba despre un chist mamar. Indepartarea acestuia amelioreaza disconfortul.
• excizia chirurgicala - rareori poate fi nevoie de interventie chirurgicala pentru eliminarea unui chist persistent, cum ar fi un nodul care nu este tratat dupa aspiratia repetata cu ac fin, care a fost monitorizat.

Alte optiuni de tratament pentru durerile de san includ:

- antialgice eliberate fara prescriptie medicala

- contraceptive orale, care scad nivelurile de hormoni implicati in ciclul menstrual si modificarile fibrochistice ale sanului

- danazol - un medicament eliberat pe baza de prescriptie medicala, cu structura chimica si actiune asemanatoare unui hormon masculin, care amelioreaza durerile severe de san. Acesta are, insa, si efecte adverse semnificative (cresterea in exces a parului pe corp si acnee)

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/fibrocystic-breasts/symptoms-causes/syc-20350438

https://www.healthline.com/health/fibrocystic-breast-disease

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551609/

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4185-fibrocystic-breast-changes

https://www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/6594009/