Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Beneficiile si riscurile antibioticelor

Actualizat la data de: 20 Decembrie 2022
Consultant medical:

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Clinica: Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timisoara

Generalitati

Sus
Beneficiile si riscurile antibioticelor

Fiecare medicament prezinta riscuri si beneficii, iar antibioticele nu sunt o exceptie de la aceasta regula. Pe de o parte, antibioticele sunt solutia salvatoare in cazul instalarii infectiilor bacteriene, insa pe de cealalta parte, pot creste rezistenta bacteriilor sau pot cauza complicatii, precum greata, varsaturile si diareea.

Antibioticele sunt in acelasi timp un ajutor, dar si un potential pericol pentru sanatate. Cea de-a doua situatie intervine atunci cand nu sunt administrate corect, asa cum se intampla in foarte multe cazuri.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Ce sunt antibioticele
  3. Cum functioneaza antibioticele
  4. Efecte adverse si riscuri
  5. Citeste pe aceeasi tema

Ce sunt antibioticele

Sus

Antibioticele fac parte dintr-o categorie de substante medicamentoase folosite pentru tratarea infectiilor cauzate de bacterii si alti paraziti. Acestea pot fi administrate oral sub forma de lichid, tablete si capsule sau pe cale injectabila. Antibioticele se mai regasesc si in creme, ungente sau lotiuni cu aplicare topica, destinate tratarii infectiilor cutanate.

Foarte important de retinut este ca antibioticele nu trateaza infectii provocate de virusuri (raceala comuna, de pilda) sau de fungi. Ocazional, o infectie virala minora evolueaza intr-o infectie bacteriana secundara.

Exista numeroase antibiotice disponibile pe piata farmaceutica, grupate in anumite categorii distincte, in functie de actiunea lor. Fiecare tip de antibiotic combate anumite tipuri de bacterii sau paraziti. Cateva exemple comune sunt:

- Penicilinele: penicilina V, flucloxacilina sau amoxicilina.
- Cefalosporine: cefaclor, cefadroxil sau cefalexina.
- Tetraciclinele: tetraciclina, doxiciclina sau minociclina.
- Aminoglicozidele: gentamicina, amikacina sau tobramicina.
- Macrolidele: eritromicina, azitromicina sau claritromicina.
- Sulfonamide si trimetoprim: cotrimoxazol, metronidazol sau tinidazol.
- Chinolone: ciprofloxacina, levofloxacina sau norfloxacina.

In afara tipurilor principale de antibiotice, exista substante de acest fel prescrise de medicii specialisti pentru tratarea unor infectii mai putin comune, asa cum este tuberculoza.

Cum functioneaza antibioticele

Sus

Unele antiobiotice omoara bacteriile si parazitii, atacand structura peretelui celular al microorganismului. Altele impiedica desfasurarea procesului de multiplicare a bacteriilor. Aceste medicamente sunt prescrise de obicei pentru infectii bacteriene grave si pentru unele infectii cauzate de paraziti. In cazul infectiilor minore, sistemul imunitar reuseste sa lupte eficient cu agentul patogen, fara ajutorul substantelor antibiotice. De pilda, acestea din urma nu grabesc procesul recuperarii in cazul bronsitei si al majoritatii infectiilor urechilor, nasului si gatului. Pe de alta parte, antibioticele salveaza viata unui pacient diagnosticat cu pneumonie sau meningita. Aceleasi medicamente mai pot fi prescrise si pentru tratarea acneei, cu administrare orala sau topica.

Administrate corect, sub supraveghere medicala si conform indicatiilor medicului specialist, antibioticele sunt cele mai eficiente medicamente in tratarea infectiilor severe. Atunci cand nu sunt administrate corespunzator, substanta nu mai este absorbita in totalitate, iar efectul terapeutic scade. Foarte importanta este si urmarea intregului tratament recomandat de medic (5-7 zile, de regula), chiar si in conditiile in care simptomele se amelioreaza dupa primele doua zile de administrare. Intreruperea tratamentului creste riscul revenirii infectiei, cu simptome agravate si mult mai dificil de controlat.

Efecte adverse si riscuri

Sus

Efectele adverse posibile variaza de la un tip de antibiotic la altul si de la un pacient la celalalt. Majoritatea reactiilor secundare nu sunt grave, producand doar disconfort diaree, tulburari stomacale sau ameteli. Mai rar, apar reactiile alergice atunci cand exista o sensibilitate in acest sens.

Totodata, antibioticele pot ataca bacteriile cu rol de aparare de la nivel intestinal sau al florei vaginale, favorizand aparitia candidozei sau inmultirea altor bacterii periculoase, cauzatoare de infectii.

Femeile care au urmat un tratament cu antibiotice in timpul sarcinii pot naste copii cu imunitate scazuta si predispusi riscului de a face infectii fungice recurente.

De altfel, abuzul de antibiotice are un impact negativ asupra sistemului nervos vegetativ si a asupra ficatului, prin afectarea membranei intestinale si dereglarea absobtiei mineralelor esentiale pentru indeplinirea functiilor hepatice. Din acest motiv, dupa antibioterapie, se recomanda un tratament complementar cu Lactobacillus acidophilus, pentru refacerea florei intestinale afectate de antibiotice.

Un risc important in administrarea antibioticelor este si nivelul crescut de toxicitate al unor tipuri de substante, asa cum sunt flucitozina sau amonoglicozidele, periculos in special pentru pacientii foarte tineri, varstnici, persoane obeze sau cu afectiuni renale si hepatice. In acest caz, pot sa apara neurotoxicitatea, suprainfectiile, eruptiile cutanate, greata, varsaturile sau diareea. In unele cazuri, kanamicina, streptomicina sau neomicina au cauzat tulburari auditive.

Abuzul de antibiotice poate favoriza aparitia mutatiilor genetice ale bacteriilor, care dezvolta rezistenta la aceste medicamente si nu mai pot fi eliminate pe aceasta cale terapeutica. De pilda, Staphylococcus aureus este o bacterie care a devenit rezistenta la numeroase tipuri de bacterii si este foarte dificil de tratat.

Apelati urgent medicul daca apar urmatoarele efecte adverse in urma tratamentului cu antibiotice

- diaree apoasa severa cu crampe abdominale (poate fi un semn al infectiei bacteriene grave cu Clostridium difficile);
- insuficienta respiratorie, urticarie, eruptii cutanate, umflarea buzelor, limbii sau a fetei, stare de lesin (semne ale unei reactii alergice grave);
- mancarimi vaginale si secretii anormale (candidoza);
- pete albe pe suprafata limbii (semn distinctiv al candidozei orale);
- varsaturi.

Unele antibiotice pot interactiona cu alte medicamente administrate concomitent. Ca urmare, in afara de posibilele reactii adverse, unul din cele doua tratamente isi poate pierde din eficacitate. Instiintati medicul curant asupra tratamentelor medicamentoase pe care le urmati, inainte de stabilirea unei retete medicale cu antibiotic.

Concluzie
Antibioticele sunt medicamente puternice care sunt folosite pentru a lupta impotriva infectiilor. Echipa dumneavoastra de asistenta medicala poate identidica daca dumneavoastra sau persoana iubita ati putea avea o infectie care poate fi tratata cu un antibiotic.

Nu toate infectiile sunt tratate cu antibiotice. Desi antibioticele pot fi eficiente impotriva infectiilor cauzate de bacterii (germeni), ele nu sunt eficiente impotriva virusilor.
La fel ca toate medicamentele, antibioticele pot avea efecte secundare si trebuie utilizate numai atunci cand este necesar. Luarea unui antibiotic de care nu aveti nevoie poate fi chiar daunatoare. Adresati-va mereu medicului dumneavoastra pentru a primii tratamentul adecvat, cititi mereu instructiunile inainte de utilizare iar daca apar efecte adverse, sa opriti imediat administrarea si sa va adresati unui centru de ingrijiri medicale sau medicului dumneavoastra.


Medici specialisti Medicina Generala

Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate