Beneficiile consumului de anghinare pentru sanatate
Generalitati
SusPlanta numita anghinare este una dintre cele mai populare culturi comestibile din regiunea mediteraneana, cunoscuta inca din timpuri stravechi pentru beneficiile sale pentru sanatate si proprietatile medicinale importante.
Din punct de vedere botanic, anghinarea apartine familiei Asteraceae si genului Cynara.
Numele stiintific al anghinarei este Cyanara scolymys si este cultivata in special pentru solzii carnosi ai inflorescentei sale, dar si pentru receptaculii florali care sunt comestibili.
Anghinarea este folosita in gastronomie (bulbul florii) si in medicina naturista (radacinile si frunzele de anghinare).
Consumata in stare proaspata, poate sa trateze diareea cronica, diabetul, hemoroizii, varsaturile si migrenele.
Beneficiile anghinarelor pentru sanatate
SusConsumul anghinarelor atrage dupa sine o serie intreaga de beneficii pentru sanatate, in special daca planta este gatita la aburi si isi conserva astfel toti nutrientii.
Pentru a beneficia de toata valoarea nutritiva a anghinarelor, consumati-le in totalitate.
Cele mai importante proprietati ale anghinarelor sunt:
- Furnizarea unei cantitati importante de fibre.
O anghinare medie contine aproximativ 10 grame de fibre, constituind in jur de 25% din doza zilnica recomandata adultilor.
Aceeasi cantitate de broccoli sau de mere furnizeaza doar 3-4 grame de fibre.
- Stabilizarea nivelului de glicemie in sange.
Cantitatea importanta de fibre substituie nevoia organismului de carbohidrati, asadar anghinarele au un index glicemic scazut.
Acelasi aliment controleaza eficient apetitul, prin cele 3-4 grame de proteine si mai putin de un gram de grasimi.
- Furnizarea unui aport semnificativ de antioxidanti.
Un studiu american a descoperit ca anghinarea contine mai multi antioxidanti, decat orice alta leguma, clasandu-se pe locul sapte intr-o lista de 1000 de alimente diferite care protejeaza celulele organismului.
Printre antioxidantii care se regasesc in anghinare, se numara quercitina, antocianina, cinarina, luteolina sau silimarina.
- Prevenirea si tratamentul cancerului.
Anumite studii de specialitate efectuate cu un extract special din frunzele de anghinare au descoperit ca planta inhiba apoptoza (moartea celulelor) si reduce proliferarea celulelor canceroase in mai multe forme ale bolii, inclusiv cancerul de prostata, leucemia sau cancerul de san.
- Protectia sistemului digestiv.
La fel ca multe alte legume verzi, precum patrunjelul, anghinarea era folosita in timpuri stravechi pentru ameliorarea simptomelor provocate de diverse afectiuni digestive.
Planta este un diuretic natural si stimuleaza digestia. In prezent, medicii nutritionisti recomanda anghinarea pentru tratarea sindromului de colon iritabil.
- Imbunatatirea activitatii bilei.
Pulpa anghinarei contine un antioxidant din familia polifenolilor, numit cinarina, ce stimuleaza puternic procesul de functionare a bilei.
- Protectia ficatului.
Datorita cinarinei si a altui antioxidant, silimarina, anghinarea este benefica si pentru activitatea ficatului.
Studiile au demonstrat ca aceasta leguma verde ajuta la regenerarea tesutului hepatic.
De altfel, anghinarea este folosita de multa vreme in medicina alternativa, ca remediu pentru tulburarile hepatice.
- Ameliorarea simptomelor neplacute survenite in urma consumului de alcool.
Gratie efectelor pozitive asupra celulelor hepatice, anghinarea poate trata cu rapiditate mahmureala.
- Reducerea nivelului de colesterol.
Proprietatile cianice ale anghinarei ajuta organismul sa excrete colesterol de tip LDL (colesterolul rau) si sa asiste reglarea nivelului de colesterol HDL (colesterol bun).
Aceasta actiune are consecinte pozitive si asupra functionalitatii sistemului cardiac, influentata direct de nivelul de colesterol din corp.
- Prevenirea hipertensiunii arteriale.
Anghinarea contine o cantitate importanta de potasiu, un mineral de care organismul are nevoie pentru a functiona la parametri optimi.
Potasiul din anghinare reduce cantitatea excedentara de sodiu din corp, protejand sistemul cardiovascular.
- Protectia fatului in perioada sarcinii.
Anghinarea proaspata este o sursa bogata de acid folic (furnizeaza circa 68 de unitati la 100 de grame, adica 17% din doza zilnica recomandata).
Acidul folic este un co-factor al enzimelor implicate in sinteza ADN-ului.
Studii de specialitate au aratat ca un nivel corespunzator de acid folic in perioada de preconceptie, in special la inceputul sarcinii, ajuta la prevenirea aparitiei defectelor de tub neural la nou-nascuti.
- Imbunatatirea sistemului imunitar.
Bulbii proaspeti de anghinare sunt surse bogate de vitamina C (in proportie de 20% din doza zilnica recomandata, la fiecare 100 de grame consumate).
Consumul regulat al alimentelor care furnizeaza vitamina C ajuta corpul sa dezvolte o rezistenta sporita impotriva agentilor infectiosi si radicalilor liberi care ataca celulele sanatoase ale organismului.
- Protectia sistemului osos.
Anghinarea este si o sursa excelenta de vitamina K (100 de grame de anghinare asigura 12% din aportul zilnic necesar).
Aceasta vitamina are un rol crucial in sanatatea oaselor, stimuland activitatea de formare si dezvoltare a sistemului osos.
In plus, o cantitate optima de vitamina K in dieta ajuta la stoparea degenerarii neuronale, fiind benefica in special pacientilor care sufera de Sindromul Alzheimer.
- Asigurarea functionalitatii optime a metabolismului.
Bogata in complexul de vitamine B (precum niacina, vitamina B6, tiamina si acidul pantotenic), anghinarea sprijina activitatea proceselor metabolice din organism.
- Prevenirea si tratarea anemiei.
Anghinarea este o planta ce furnizeaza doua alte minerale importante, fierul si cuprul.
Cel din urma este necesar productiei de celule rosii, pe cand fierul participa la formarea hematiilor.
- Tratarea halenei.
In medicina alternativa, anghinarea mai este folosita si pentru tratarea halenei (respiratiei urat mirositoare).
Prin urmare, introducerea anghinarei in dieta zilnica poate avea numeroase efecte pozitive asupra sanatatii fiziologice si mentale.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Diete-Nutritie
- Dr. Magda Zarojanu - Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU (in incinta Sp. clinic CANTACUZINO)
- Dr. Camelia Adina Calin - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU
- Dr. Ileana Anca Coman - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU
- Dr. Mihaela Nicoleta Mindrescu - Ambulatoriul de specialitate - Institutul de diabet, nutritie si boli metabolice, prof. dr. N. PAULESCU
- Dr. Mihaela Ursache -
Articole recomandate
- Care sunt efectele alimentatiei asupra sanatatii vaginale?
- 10 legume pe care trebuie sa le consumati iarna aceasta
- Reactii ale pielii cauzate de plante
- Alimente bogate in antioxidanti
- Dieta anticancer - Sfaturi alimentare pentru prevenirea si lupta impotriva c ...
- Detoxifierea de primavara
- 28 de alimente supernutritive
- Top 26 cele mai sanatoase alimente din lume
- Dieta Dukan
Citeste pe aceeasi tema
Articole recomandate
- Ratele de succes FIV – Efectele varstei asupra fertilitatii
- Conferinta One Health International Student Conference USAMV Bucuresti 2025 – abordari interdisciplinare pentru provocarile globale in materie de mediu si sanatate
- Medicii sau nutritionistii pot acum sa castige un venit pasiv din recomandarile de suplimente