Aspecte ale ingrijirii persoanelor cu paralizie cerebrala

Paralizia cerebrala este un termen care acopera o serie de dizabilitati fizice care interfereaza cu capacitatea unui individ de a se deplasa. Paralizia cerebrala este o tulburare neurologica produsa de lezarea creierului fatului in timp ce o femeie este insarcinata sau chiar la scurt timp de la nastere.

Simptomele afectiunii sunt adesea observate in primii ani de viata, dar chiar si in perioada anilor prescolari. Ingrijirea copiilor cu paralizie cerebrala este dificila, astfel incat parintii pot experimenta numeroase si diverse sentimente cu privire la boala. Totusi, anumite strategii pot ajuta copilul sa prospere, in ciuda tulburarii avute.

Multe dintre problemele fizice de miscare implicate in paralizia cerebrala pot duce la numeroase provocari la scoala. Dificultatea de control a muschilor poate face dificila deplasarea dintr-o sala de clasa in alta, iar tendinta de aparitie a miscarilor involuntare poate fi inrautatita de statul pe scaun timp indelungat in timpul cursurilor.

Problemele cu vorbirea si limbajul pot ingreuna raspunsul la intrebari si citirea cu voce tare. Aceste probleme pot duce la dificultati in a socializa cu colegii de clasa, dar si in ceea ce priveste imprietenirea cu alti copii. Datorita tuturor acestor provocari, parintii si ingrijitorii trebuie sa adopte anumite strategii care sa ajute copilul sa reuseasca la scoala.

Incadrarea copiilor cu paralizie cerebrala la scoli cu regim special reprezinta o varianta buna. Acestea schimba curriculumul si asteptarile de invatare, tocmai pentru a se potrivi cu abilitatile si nevoile copilului.

Institutiile de invatamant pentru persoane cu nevoi speciale dispun de personal special instruit si care poate ajuta la detectarea nevoilor pe care copiii le au. Echipa de lucru este una larga, implicand profesori, terapeuti, asistenti si chiar medici.

Toate aceste persoane vor pastra legatura cu parintii sau ingrijitorii copilului, tocmai pentru a se aduce la cunostinta schimbarile in ceea ce priveste progresul. Scopul principal al echipei de specialisti este de a oferi cel mai bun sprijin pentru copiii cu probleme.

Parintii cunosc cel mai bine abilitatile si nevoile copilului, astfel incat acestia trebuie sa colaboreze si sa fie deschisi cu profesorii si terapeutii. Astfel, nevoile copilului vor fi sustinute in cel mai bun mod, atat acasa, cat si la scoala.

Deoarece problemele de mobilitate pot fi foarte debilitante, ingrijitorii trebuie sa se asigure ca scoala este dotata cu echipamente speciale care sa sprijine miscare copilului. Astfel, pot fi necesare bare de sustinere sau culoare special destinate fotoliilor rulante. In plus, nevoia de miscare trebuie satisfacuta prin exercitii fizice zilnice. Profesorii de educatie fizica pot gasi diferite modalitati prin care sa includa elevii cu paralizie cerebrala in jocuri si activitati ori de cate ori este posibil.

Este important de inteles faptul ca elevii cu paralizie cerebrala necesita mai mult timp pentru a-si desfasura anumite activitati, astfel incat profesorii trebuie sa le acorde timp suplimentar atunci cand parasesc clasa sau vin la ore. De asemenea, trebuie evitate holurile aglomerate, deoarece deplasarea poate fi ingreunata.

Formarea de conexiuni sociale este foarte importanta pentru sanatatea si bunastarea emotionala a fiecarui copil. Astfel, chiar si copiii cu nevoi speciale au nevoie de socializare, iar profesorii trebuie sa le ofere un mediu optim pentru acest lucru. Profesorii trebuie sa fie toleranti si sa sustina elevii, astfel incat sa se poata forma prietenii si sa se poata invata lucrul in echipa.

Copiii cu paralizie cerebrala trebuie incurajati sa participe la activitati extracurriculare ce le creeaza placere. Diferitele hobby-uri si activitati extracurriculare pot ajuta copilul cu probleme sa intalneasca alti copii cu interese similare si sa isi petreaca timp pretios impreuna cu acestia. Fiecare copil are interese unice si talente speciale, iar acestea se dezvolta in timp, pe masura ce sunt dobandite noi abilitati fizice.

Chiar daca parintii pot fi ingrijorati cu privire la sarcina scolara, activitatile extracurriculare nu trebuie eliminate din program. Activitatile de acest tip se bazeaza pe interesele copilului si ii pot oferi o pauza placuta de la cerintele impuse de scoala. De asemenea, alimentarea si sustinerea abilitatilor ajuta copilul sa-si castige increderea in propriile forte.

Cercetarile de specialitate arata ca pacientii cu paralizie cerebrala tind sa prezinte mai multe probleme de comportament decat cei fara aceasta afectiune. Acest lucru se poate datora frustrarii acumulate din cauza limitarilor fizice, a tulburarilor de somn, a dizabilitatilor de invatare si a tulburarilor de vorbire asociate paraliziei cerebrale. In plus, unii copii pot fi afectati de dureri cronice.

Comunicarea cu colegii este dificila pentru copiii cu paralizie cerebrala, iar mentinerea contactului social este dificila, lucru ce duce la un nivel ridicat de stres. De asemenea, copiii cu aceasta tulburare au mai multe probleme cu gestionarea emotiilor, ceea ce poate duce la izbucniri emotionale si diferite toane.

In plus, cercetarile au demonstrat faptul ca paralizia cerebrala predispune copiii la un risc mai mare de ADHD, iar acestia pot avea probleme de conduita, fiind mai argumentativi, sfidatori si neconformi.

Toti factorii care contribuie la problemele comportamentale ale copiilor trebuie luati in calcul atunci cand se stabileste un plan de disciplina, astfel incat sa se ajunga la cele mai bune rezultate. Unele strategii functioneaza mai bine pentru anumiti copii decat pentru altii, astfel incat poate fi nevoie de mai multe incercari si erori pentru a afla care este cel mai potrivit mod de gestionare.

Axarea pe abilitatile sociale este foarte importanta. Limitarile fizice ale copilului pot duce la sentimente de tristete, izolare sau singuratate si pot exista diferite greutati in ceea ce priveste intelegerea cu alti copii.

Invatarea copilului diferite tehnici de cooperare si rezolvare a conflictelor reprezinta o metoda buna pentru a deveni un bun prieten. Jocurile de rol pot fi foarte utile, mai ales cand sunt realizate in grup.

Limitarile fizice pot, de asemenea, sa creeze dificultati in ceea ce priveste epuizarea energiei excesive, mai ales daca exista hiperactivitate. Inotul sau mersul pe biciclete speciale sunt doar doua activitati care ar putea fi utile. Persoanele care nu sunt sigure ce activitati sunt destinate pentru copiii cu paralizie cerebrala pot apela la un kinetoterapeut pentru a afla cele mai bune recomandari.

Copiii ce au dificultati in gestionarea emotiilor ar trebui educati cu privire la acest lucru. De asemenea, trebuie instruiti sa isi controleze emotiile distructive si sa apeleze la diferite tehnici de respiratie si de relaxare.

Psihoterapia poate ajuta copiii sa invete moduri de calmare si linistire, dar si de adoptare a unui comportament favorabil. Incurajarea si laudarea acestora este extrem de importanta, iar oferirea de recompense poate ajuta in multe dintre cazuri.

Anii adolescentei pot fi dificili pentru persoanele cu paralizie cerebrala, astfel incat este necesara o atentie deosebita din partea parintilor si ingrijitorilor. Adultii trebuie sa se asigure ca adolescentii primesc suficienta independenta, dar si spatiu personal. Adolescentii trebuie sa fie lasati sa desfasoare unele activitati in mod independent, astfel incat sa aiba sentimentul de responsabilitate.

Planificarea viitorului este foarte importanta si trebuie sa inceapa inca de la varste fragede. Totusi, perioada de liceu este esentiala, deoarece adolescentii trebuie instruiti sa se descurce pe cont propriu. Astfel, sarcinile zilnice trebuie efectuate initial cu ajutor, ulterior devenind complet independente.

Trecerea la varsta adulta reprezinta o perioada importanta. Persoanele cu paralizie cerebrala usoara sau moderata au mai multe sanse sa mearga la facultate, sa aiba un loc de munca stabil sa traiasca independent. Totusi, exista si cazuri severe in care sprijinul este necesar toata viata, dar acest lucru depinde foarte mult de gradul de afectare al creierului.

Bibliografie:
Types of Special Education Plans. MyChild at CerebralPalsy.org
What Teachers Should Know. KidsHealth from Nemours.
Socialization. MyChild at CerebralParlsy.org
Disciplining Your Child With Special Needs. KidsHealth from Nemours
Centers for Independent Living. ILRU
Explore resources. United Cerebral Palsy
Respite Care Programs. Child Welfare Information Gateway