Afectiunile secolului XXI

Beneficiile urbanizarii si cresterea dezvoltarii pe plan economic si social s-au asociat si cu modificarea in ceea ce priveste stilul de viata si factorii de risc pentru sanatate dar si cu dezvoltarea a noi factori de protectie in randul populatiei aflata la risc.

Printre cele mai des intalnite afectiuni, se regasesc depresia, obezitatea, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, cancerul, afectiunile respiratorii etc.

Depresia reprezinta o afectiune medicala des intalnita in randul populatiei, iar nediagnosticata si/ sau netratata determina afectarea intregului organism prin declansarea unei instabilitati fizice sau emotionale. Amprenta acestei afectiuni se reflecta in incapacitatea de concentrare, pierderea interesului fata de activitatile preferate, tristete, izolare sociala.

Pentru stabilirea diagnosticului de sindrom depresiv, este obligatorie eliminarea altor afectiuni ce pot avea simptome similare cu cele ale depresiei (de exemplu, afectiuni tiroidiene, tumori cerebrale, carente de vitamine etc).

Studiile au aratat ca depresia afecteaza cam 1 din 15 adulti in fiecare an si 1 din 6 persoane va avea un episod depresiv de-a lungul vietii. Afectiunea poate sa apara la orice varsta, insa media este in jurul varstei de 20 ani, femeile fiind mai predispuse decat barbatii.

Obezitatea reprezinta o majora problema de sanatate ca urmare a sedentarismului si a alimentatiei nepotrivite. Fiind un factor de risc major dar modificabil, pacientii obezi sunt predispusi dezvoltarii unor afectiuni precum diabet zaharat, afectiuni cardiovasculare, neoplazii etc.

In ceea ce priveste impactul asupra economiei sistemului public de sanatate, costurile de asistenta medicala sunt mari, intrucat aceasta afectiune este una cronica, cu afectare multipla de organe si sisteme si in lipsa modificarii stilului de viata, episoadele de decompensare vor fi tot mai frecvente.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cifrele arata o triplare a numarului de pacienti obezi din 1975 si pana in prezent. In anul 2016, 39% dintre persoanele cu varsta peste 18 ani erau supraponderali, iar 13 % aveau obezitate.

Daca in trecut, obezitatea era considerata o afectiune specifica tarilor dezvoltate, actualmente, s-a observat cresterea prevalentei si in randul tarilor sarace sau in curs de dezvoltare, in special in zonele urbane, unde sedentarismul este greu de combatut.

Schimbarea stilului de viata presupune in primul rand un plan alimentar individualizat si care sa cuprinda o buna hidratare (minim 2l apa/zi), fructe, legume, nuci/seminte crude, evitarea prajelilor si a semipreparatelor alaturi de activitate fizica (minim 20 minute de mers pe jos).

Diabetul zaharat de tip 2 reprezinta o afectiune cronica, caracterizata prin producerea insuficienta a insulinei de catre organism sau rezistenta la aceasta si este cea mai frecventa forma intalnita.

Simptomele specifice diabetului zaharat includ poliurie (mictiuni dese), polidipsie (sete excesiva), polifagie (consum exagerat de alimente), infectii dese, tulburari de vedere, scadere ponderala, fatigabilitate.

Factorii de risc care predispun la aparitia diabetului zaharat sunt ereditatea, varsta, scaderea tolerantei la glucoza, sindromul metabolic, stresul, fumatul, sedentarismul.

Complicatiile acestei afectiuni sunt variate, intrucat se caracterizeaza printr-o afectare multipla de organe si includ:
- vindecarea greoaie a plagilor/ leziunilor deschise;
- neuropatia diabetica caracterizata prin afectarea nervilor de la nivelul membrelor inferioare;
- dislipidemie, insuficienta renala;
- retinopatie diabetica;
- afectarea independentei, depresie;

Bolile cardiovasculare reprezinta una din principalele probleme de sanatate la nivel mondial, iar tara noastra ocupa primul loc la nivel european in ceea ce priveste mortalitatea asociata acestora, principala cauza fiind infarctul miocardic acut. Cu siguranta, implementarea unor programe nationale de preventie, educatie sanitara si elaborarea unui plan concret de urmarire a unui pacient coronarian ar putea duce insa la scaderea mortalitatii de cauza cardiovasculara la nivel national.

Preventia cardiovasculara nu ar trebui privita ca un regim drastic/dieta, ci trebuie insusita ca un stil de viata ce presupune miscare zilnica (minim 20 minute de mers pe jos), renuntare la fumat, consum moderat de alcool, controlul valorilor glicemice (valorile normale sunt intre 70 si 100 mg/dl a jeun) si al tensiunii arteriale (valorile normale sunt <140/90mmHg), alimentatie sanatoasa (consum de peste, carne alba, fructe, legume) cu evitarea alimentelor procesate, a prajelilor, grasimilor si restrictia consumului de sare.

Studiul Cardio-Zone derulat la nivel national cu harta tarii impartita in 8 regiuni, a avut drept scop determinarea prevalentei factorilor de risc cardiovascular la pacientii medicilor de familie.

Rezultatele acestui studiu au dus la concluzia faptului ca in continuare, bolile cardiovasculare si factorii de risc cardiovascular au o prevalenta crescuta in randul populatiei, indiferent de regiune. De asemenea, controlul factorilor de risc cardiovascular la nivelul medicilor de familie este insuficienta si necesita o mai buna colaborare interdisciplinara dar si intensificarea efortului pentru o educatie sanitara optima.

Termenul de cancer cuprinde diferite afectiuni caracterizate de dezvoltarea de celule cu diferite mutatii, care se multiplica si propaga necontrolat la nivelul tesuturilor.

Cancerul reprezinta a doua cauza de deces la nivel mondial, insa evolutia medicinei in ceea ce priveste screening-ul, tratamentul si preventia a dus la cresterea ratei de vindecare si supravietuire.

Factorii de risc pentru dezvoltarea cancerului includ: varsta, ereditatea, stilul de viata, conditiile de mediu.

In randul femeilor, cele mai frecvente forme de cancer sunt cancerul de san, col uterin, piele si pulmonar, pe cand in randul barbatilor cele mai frecvente localizari sunt la nivelul prostatei, colorectal, pulmonar si de piele, dar si la nivel testicular.

Bolile respiratorii reprezinta una dintre cele mai frecvente patologii la nivel mondial si se datoreaza in principal ereditatii, fumatului, poluarii si infectiilor. Cele mai intalnite afectiuni sunt astmul si boala pulmonara cronica obstructiva.

Printre simptomele specifice afectarii pulmonare se regasesc tusea, dispneea (respiratie ingreunata), scaderea capacitatii de efort.

Instrumentele aflate la indemana in cazul suspiciunii unei afectiuni respiratorii sunt in primul rand consultul la medicul specialist pneumolog, care, in functie de semne si simptome poate sa ghideze pacientul catre investigatii suplimentare: radiografie toracica, spirometrie, RMN/ CT torace, bronhoscopie etc.

Cele mai eficiente masuri de preventie pentru protejarea aparatului respirator sunt igiena personala, renuntarea la fumat, evitarea desfasurarii activitatilor zilnice in mediu toxic, poluant.

Bibliografie:
https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression
https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Overweight_and_obesity_-_BMI_statistics
https://www.webmd.com/diabetes/type-2-diabetes
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cancer/symptoms-causes/syc-20370588
https://www.webmd.com/lung/lung-diseases-overview
https://www.britannica.com/science/respiratory-disease