9 simptome inspaimantatoare induse de stres

In general, oamenii asocieaza efectele fizice negative ale stresului asupra organismului, cu durerile de cap sau problemele stomacale. Cu toate acestea, stresul poate afecta in diverse moduri sanatatea unei persoane.

Stresul isi poate lasa amprenta, inclusiv asupra sanatatii dentare, a parului si pielii, dar si asupra memoriei sau a capacitatii de concentrare.

- Pierderea parului. Stresul prelungit - fizic sau emotional - poate determina o cadere semnificativa a parului, in decurs de numai cateva luni. De obicei, parul se regenereaza in termen de 6-9 luni. Stresul intens poate declansa, la unele persoane, alopecia areata, o afectiune caracterizata prin caderea completa a parului in anumite zone ale scalpului, in doar cateva saptamani. Chiar si in cazul acestei afectiuni, destul de multe dintre persoanele afectate isi recapata podoaba capilara in 6-12 luni.

- Probleme dentare. In timpul zilei si chiar in timpul somnului, persoanele aflate intr-un stres continuu strang din dinti (isi scrasnesc dintii). Aceasta actiune, numita bruxism, nu doar ca deterioreaza dintii, dar poate provoca si leziuni la nivelul articulatiilor temporomandibulare, care determina aparitia de dureri severe de maxilar si gat.

- Afectiuni ale pielii. Stresul si emotiile negative pot avea repercusiuni asupra aspectului exterior al unei persoane. Unul din efectele negative ale stresului este sensibilizarea pielii la iritantii si poluantii din mediu. Stresul poate agrava afectiunile cutanate deja existente, inclusiv acneea rozacee sau psoriazisul. In plus, stresul poate cauza deshidratarea pielii, permitand alergenilor, bacteriilor sau poluantilor sa afecteze tesutul cutanat.

- Abuzul de substante nocive si alcool. La persoanele care se lupta deja cu alcoolul sau drogurile, stresul poate afecta capacitatea acestora de a renunta la aceste substante. Chiar si cei care s-au abtinut o perioada lunga de timp, stresul poate juca un rol semnificativ in recidiva persoanelor dependente de alcool sau droguri.

- Perturbarea vietii sexuale. Stresul poate diminua dorinta sexuala. Barbatii aflati in situatii stresante se pot confrunta cu disfunctii erectile, iar femeile pot avea probleme cu excitarea si atingerea orgasmului. In plus, stresul excesiv poate afecta capacitatea femeilor de a ramane insarcinate.

- Probleme de memorie. Organismul persoanelor stresate elibereaza hormoni de stres (cortizol), care in timp poate deteriora hipocampusul, partea creierului responsabila cu invatarea si memoria.

- Imunitate redusa. Stresul si anxietatea excesiva pot duce la scaderea imunitatii si la un risc crescut de imbolnavire. Adolescentii care au experimentat situatii de stres intens au prezentat la maturitate un sistem imunitar mai slab, decat alti copii care au avut o copilarie ferita de stres.

- Insomnie. Stresul poate provoca o serie de tulburari de somn, inclusiv dificultati de a adormi si de a dormi constant (minim 5 ore consecutive). De asemenea, chiar daca dorm, persoanele stresate nu beneficiaza de un somn odihnitor, de calitate.

- Rosul unghiilor. Acest obicei este una dintre cele mai frecvente reactii la stres. Nu numai ca este inestetic, dar aceasta deprindere poate duce la infectii nedorite. Microbii pot patrunde in pielea de sub unghii si in jurul cuticulelor. Introducerea in gura a degetelor infectate poate facilita aparitia virusurilor sau a bacteriilor in organism.