10 beneficii cognitive ale studierii unui instrument muzical

Studierea unui instrument muzical aduce beneficii uimitoare creierului, solicitand simultan mai multe regiuni cerebrale decat orice alta activitate intelectuala.

Cele mai recente constatari ale oamenilor de stiinta, efectuate prin monitorizarea activitatii cerebrale folosind echipamente de ultima generatie, arata ca in creierul muzicienilor se produc adevarate explozii la nivelul proceselor cognitive.

Cercetarile recente au descoperit ca persoanele care studiaza un instrument muzical beneficiaza de un antrenament excelent al creierului, aceasta activitate fiind si o metoda terapeutica recomandata in dezvoltarea abilitatilor cognitive.

Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca simplul cantat la un instrument poate modifica propriu-zis forma creierului si capacitatile sale native, inclusiv din prisma cresterii coeficientului de inteligenta, atat in cazul copiilor, cat si al adultilor. Studierea unui instrument muzical este, pentru creier, echivalentul unui antrenament de fitness intens, care lucreaza intreaga musculatura a corpului in acelasi timp.

Specialistii au strans dovezi care atesta faptul ca regiunile cerebrale ale muzicienilor sunt diferite de cele ale oamenilor care nu practica aceasta arta, din punct de vedere structural si functional. Este vorba despre zonele creierului responsabile cu abilitatile motorii, auzul, memorarea informatiilor auditive si memoria, care devin mai active atunci cand o persoana canta la un instrument. Aceasta preocupare artistica poate sa imbunatateasca aptitudini importante in viata de zi cu zi, precum starea de alerta, planificarea unor actiuni sau perceptia emotiilor.

Intreaga arhitectura a creierului se schimba pe fondul muzicii create cu ajutorul unui instrument muzical, din acest proces izvorand o serie intreaga de beneficii confirmate de experti.

1. Imbunatatirea memoriei

Numeroase studii de specialitate au concluzionat ca ascultarea muzicii si cantatul la un instrument muzical stimuleaza creierul si imbunatatesc capacitatea de memorare. O cercetare efectuata pe un esantion de prescolari a demonstrat ca micutii inscrisi la cursuri de muzica au abilitati spatio-temporale cu 35% mai bune, comparativ cu cele ale copiilor fara astfel de preocupari.

Alte cercetari au descoperit ca IQ-ul unui copil sau adult poate creste cu pana la 7 puncte, prin simpla studiere a unui instrument muzical (chiar si in scop recreativ).

2. Antrenarea perseverentei

Studierea unui instrument, oricare ar fi acesta, presupune o investitie importanta de timp si efort. Astfel, perseverenta si rabdarea sunt antrenate intens, doua calitati extrem de importante pentru obtinerea succesului in viata. Canalizarea creierului in aceasta directie inseamna perfectionarea acestor atribute.

3. Imbunatatirea coordonarii corporale

Arta de a canta la un instrument implica o coordonare desavarsita intre ochi si maini. Prin parcurgerea vizuala a notelor muzicale pe portativ, creierul trebuie sa transforme la nivelul subconstientului aceste note in activitati motorii. In acelasi timp, sunt solicitate si respiratia, perceptia ritmului si auzul.

4. Ameliorarea aptitudinilor matematice

Citirea muzicii presupune numaratul notelor si al ritmului, un exercitiu excelent pentru imbunatatirea aptitudinilor matematice. Chiar si studierea teoriei muzicii include numeroase aspecte legate de disciplina matematice. Anumite studii chiar au evidentiat faptul ca studentii de la facultatile de arta obtin performante mai bune materiile stiintelor exacte, comparativ cu tinerii care nu intreprind activitati muzicale sau artistice.

5. Deprinderea unor aptitudini de intelegere si lectura superioare

Potrivit unui studiu publicat in revista Psihologia Muzicii, copiii care urmeaza cursuri de muzica in mod regulat reusesc sa atinga performante de invatare superioare, comparativ cu scolarii care nu au preocupari muzicale. Elevii care invata sa cante la un instrument muzical sunt mai pasionati de lectura, retin informatiile mult mai usor si le proceseaza mai eficient, potrivit psihologilor implicati in cercetare.

6. Cresterea capacitatii de concentrare

Studierea unui instrument muzical presupune depunerea unui efort individual de concentrare asupra calitatii sunetelor, tempo-ului si duratei notelor. Interpretarea in grup (sau intr-o orchestra) antreneaza cu atat mai mult capacitatea de concentrare, de vreme ce este necesara si ascultarea activa a sunetelor emise de ceilalti muzicieni si adaptarea muzicii proprii in functie de acestea. Din acest motiv, muzicienii au atat atentia concentrata, cat si atentia distributiva, foarte dezvoltate.

7. Eliberarea de stres

Efectele stresului asupra creierului pot varia de la oboseala accentuata, pana la instalarea depresiei si a anxietatii. Studierea unui instrument muzical este o activitate care induce o stare de relaxare si calm si permite eliberarea de emotiile negative. De aceea, cantatul la un instrument este si o terapie utilizata in psihoterapie, inclusiv in tratamentul pentru autism, depresie si alte tulburari psihice.

8. Imbunatatirea capacitatii de ascultare

Orele de studiere a sunetelor emise de un instrument muzical si a modului in care ele pot fi controlate au efecte pozitive si asupra capacitatii personale de ascultare.

9. Prevenirea imbatranirii premature

Cercetatorii sustin ca activitatea muzicala in timpul vietii poate fi cel mai bun exercitiu cognitiv, determinand o mai buna adaptare a creierului la efectele imbatranirii. Din moment ce studierea unui instrument muzical necesita ani de practica si invatare, se pot crea conexiuni alternative in creier, care ar putea compensa declinul cognitiv care intervine pe masura ce oamenii inainteaza in varsta.

10. Tratarea dislexiei si a autismului

In cazul copiilor diagnosticati cu dislexie sau autism, studierea unui instrument muzical poate avea un efect terapeutic neasteptat, muzica avand un impact asupra sectiunii cerebrale care raspunde de respiratie, bataile inimii si reactii la sunete. Astfel, copiii autisti sau dislexici reusesc sa proceseze mai bine un discurs dintr-o incapere zgomotoasa si sa interpreteze cu mai multa acuratete nuantele lingvistice care sufera schimbari in functie de vocile pe care le aud.