Conf. Dr. Gabriela Musat, medic primar ORL: 90% din infectiile de tract respirator sunt virale si nu necesita antibiotic

• 90% din infectiile de tract respirator sunt virale si nu necesita antibiotic. Antibioticele sunt utile doar in cazul infectiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriana. Majoritatea durerilor de gat dispar de la sine in decurs de o saptamana, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt, medicamente cu efect antiinflamatoar sau antipiretic.

• Incurajam pacientii sa inceapa tratamentul simptomatic acasa, asa cum este indicat pe prospectul medicamentelor, si sa se prezinte la medic daca simptomele se agraveaza Este important ca pacientii sa recunoasca timpul de durere in gat/ infectiile de tract respirator si natura lor, intelegind foarte bine simptomele.

Diagnosticul diferential intre o durere in gat de natura virala si una bacteriana se face de obicei pe baza simptomelor. Durerile in gat cauzate de virusuri sunt insotite de simptome precum tuse, disconfort in gat si rinoree. In schimb, durerile in gat de natura bacteriana sunt adesea insotite de greata, varsaturi, dureri de stomac si lipsa tusei.

Campania Stii pe bune – cum tratezi corect durea in gat, derulata de Societatea Romana de Rinologie, isi propune sa educe si sa ajute publicul general in a identifica principalele simptome ale durerii in gat, , diferentierea intre durerea in gat de cauza virala si cea bacteriana, si reducerea consumului inutil de antibiotice.

Campania demonteaza si principalele mituri despre durerea in gat, mai ales in sezonul de raceli si gripe. Astfel, 90% din infectiile de tract respirator sunt virale si nu necesita antibiotice. Antibioticele sunt utile doar in cazul infectiilor bacteriene, cum ar fi amigdalita bacteriana. Majoritatea durerilor de gat dispar de la sine in decurs de o saptamana, cu tratament simptomatic precum pastilele de supt.

Bolile virale care provoaca dureri in gat includ:

• Raceala comuna
• Gripa (gripa)
• Mono (mononucleoza)
• Pojar
• Varicela
• Boala coronavirus 2019 (COVID-19)
• Crupul laringian - o boala comuna a copilariei, caracterizata printr-o tuse aspra, latratoare

Infectii bacteriene

• Multe infectii bacteriene pot provoca dureri in gat. Cel mai frecvent este Streptococcus pyogenes (streptococul de grup A) care cauzeaza faringita streptococica.

Studiul Attitudes, perceptions and knowledge regarding Antibiotic use for Respiratory illness and antibiotic resistance in Romania: an observational, questionnaire-based study results, realizat cu sprijinul Parteneriatului Global pentru Infectii Respiratorii (GRIP) si publicat Jurnalul Roman de Rinologie in Septembrie 2023, a dezvaluit amploarea abuzului de antibiotice in infectiile de tract respirator. Studiul a constatat ca 40% dintre adultii chestionati au luat antibiotice pentru o afectiune de tract respirator precum durerea in gat in ciuda faptului ca antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 episoade de raceala si gripa. Multi romani foloseau antibiotice pentru simple raceli sau dureri in gat si nu aveau incredere ca pot scapa de simptomele racelii sau gripei fara antibiotice. 52% considerau ca antibioticele ucid virusurile; 47% ca antibioticele sunt eficiente pentru durerile in gat; iar 48% credeau ca antibioticele amelioreaza durerea.

Din septembrie 2023 si pana in prezent cadrul legislativ cu privire la prescrierea de antibiotice a fost schimbat, iar principalele provocari cu care se confrunta medicii sunt mai degraba birocratice.

Despre Saptamana Mondiala de Constientizare a Rezistentei Antimicrobiene (WAAW):

Anual, in perioada 18-24 noiembrie, este marcata la nivel global saptamana dedicata constientizarii rezistentei antimicrobiene. Rezistenta antimicrobiana (RAM) apare atunci cand bacteriile, virusurile, fungii si parazitii nu mai raspund la agentii antimicrobieni. Ca urmare a rezistentei la medicamente, antibioticele si alti agenti antimicrobieni devin ineficienti, iar infectiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescand riscul de raspandire a bolii, a cresterii severitatii bolii si chiar de moarte. Antibioticele reprezinta una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Antibioticele au salvat sute de milioane de vieti, au scurtat durata suferintelor prin infectii si, in numeroase alte cazuri, au prevenit aparitia unor sechele ale infectiilor.

Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit in ultimii ani, iar folosirea neadecvata a lor a dus la cresterea alarmanta a rezistentei la aceste medicamente. Expertii la nivel mondial atrag atentia ca, fara actiuni constante de constientizare a consumului responsabil de antibiotice, pana in anul 2050, infectiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce inseamna ca la fiecare trei secunde vom pierde un om, arata datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Dezvoltarea unui nou antibiotic poate dura 10-15 ani si implica anumite costuri ce depasesc 1 miliard USD. In 2019, OMS a identificat 32 de antibiotice aflate in dezvoltare clinica ce se adreseaza listei OMS de agenti patogeni prioritari si doar 6 din cele 32 au fost clasificate ca inovatoare. Lipsa accesului la antimicrobiene de calitate ramane o problema majora.