Pregatirea pentru interventia chirurgicala

Multi pacienti in toata lumea sunt supusi unor interventii chirurgicale in fiecare an, mai ales femei. Multe femei vor primi recomandare pentru interventia chirurgicala care implica sistemul lor reproducator, numita in mod obisnuit chirurgie ginecologica. Spre exemplu, histerectomia o operatie care implica indepartarea uterului si uneori si a altor parti ale sistemului reproducator este a doua ca frecventa in chirurgia ginecologica, dupa operatia de cezariana.

A face fata unei interventii chirurgicale poate fi o experienta inspaimantatoare, plina de intrebari, indoieli si incertitudini. Totusi, majoritatea interventiilor sunt elective, adica pacientul decide daca interventia este cea mai buna optiune si poate alege daca se supune sau nu interventiei. Acest proces al deciziei deseori ofera pacientei timpul necesar pentru pregatire, reprezentand un pas important. Studiile sugereaza ca femeile care se pregatesc mental si fizic pentru operatie au mai putine complicatii, mai putina durere si au o recuperare mai rapida decat cele care nu sunt pregatite.

In 20 de ani de la inventarea anesteziei, la mijlocul secolului 19, interventiile chirurgicale s-au dezvoltat de la afectiuni precum apendicita pana la fibroame uterine. In ce priveste chirurgia ginecologica, entuziasmul a fost in mod special mai intens, si prima histerectomie a fost realizata in 1843 in Manchester, Anglia. Astazi, directia in chirurgia ginecologica este catre tehnici mai putin invazive care nu necesita incizii abdominale largi. Medicii incearca chiar chirurgia fara incizie – o noua tehnica prin care organele interne sunt indepartate prin orificiile naturale ale corpului cum ar fi gura sau vaginul. In plus, astazi, au fost dezvoltate anestezice cu actiune rapida care au mai putine efecte secundare decat agentii anestezici traditionali.

Pregatirea pentru inteventia chirurgicala s-a modificat, de asemenea. Nu in urma cu mult timp, o operatie insemna internarea in spital cu o zi mai inainte si externarea dupa o saptamana. Astazi, mai mult de jumatate dintre interventiile chirurgicale, printre care si multe proceduri ginecologice, sunt realizate la pacienti neinternati. Acest tip de interventii nu necesita ca pacientul sa petreaca noaptea in spital. In schimb, interventia este realizata intr-un centru chirurgical ambulatoriu, iar pacientul se poate intoarce acasa in mai putin de 24 de ore. Aceste facilitati sunt disponibile deocamdata doar in tarile dezvoltate. In general, chirurgia ambulatorie este potrivita pentru proceduri simple care pot fi realizate in 60-90 de minute si nu necesita ca pacientul sa fie monitorizat atent dupa interventie.

- un risc scazut de infectie dupa interventie;
- recuperare la domiciliu;
- mai putine intarzieri si un timp mai scurt de asteptare;
- costuri mai mici;
- o perturbare mai mica a programului pacientului intrucat operatiile sunt programate.

Totusi, daca este necesara realizarea unei incizii largi sau exista risc pentru complicatii, chirurgia de o zi poate sa nu fie o optiune potrivita. Chirurgia ambulatorie nu este pentru orice pacient. Femeile cu afectiuni cronice cum ar fi diabet, afectiuni cardiace sau hipertensiune arteriala sau care au un risc de a dezvolta complicatii care necesita spitalizare pot sa nu fie eligibile pentru chirurgia de o zi.

Chirurgia de o zi pune, de asemenea, mai multa responsabilitate asupra pacientului care trebuie sa faca testele preoperatorii necesare, sa-si administreze medicatia analgezica, sa mentina inciziile curate si sa realizeze ingrijirea postoperatorie de unul singur. O femeie care are copii mici de ingrijit acasa poate sa nu doreasca sau sa nu fie capabila sa-si ia si responsabilitati suplimentare si poate sa nu fie un candidat bun pentru chirurgia de o zi. Aceste avantaje ale interventiei chirurgicale o poate face mai convenabila, dar nu inseamna ca este mai putin stresanta. Hormonii eliberati ca raspuns la stres pot genera simptome de la cefalee la hipertensiune arteriala. Hormonii de stres pot duce si la slabirea sistemului imunitar si sa interfereze cu abilitatea organismului de a face fata durerii si infectiei.

Intre cele mai frecvente tipuri de operatii care pot fi practicate in ambulator, fara internare, se regasesc: operatia pentru corectarea cataractei, endoscopiile cu prelevare de biopsii, colonoscopiile cu prelevare de biopsii, operatii din sfera ortopediei ce implica patologia genunchiului, umarului, mainii, biopsia nodulilor limfatici.

Interventia chirurgicala are si un efect emotional. O femeie care a auzit ca o histerectomie ii va ruina viata sexuala sau o va face sa fie obosita timp de mai multe luni, spre exemplu, poate deveni deprimata, anxioasa si furioasa pe propriul corp. Pentru unele femei, anticiparea spitalizarii si separarii de familie poate face adaptarea dificila. Chiar si proceduri simple realizate in cabinetul medicului pot determina reactii puternice.
Unii experti recomanda pregatirea pentru o interventie chirurgicala printr-o serie de tehnici de relaxare: respiratia profunda, gandirea pozitiva si vizualizarea: imaginarea si vederea mentala a unui rezultat pozitiv al interventiei chirurgicale si o recuperarea rapida, spre exemplu.

Este foarte important ca pacientul sa discute despre toate aspectele ce ii pot produce neliniste cu medicul curant, sa existe o relatie de sinceritate si respect reciproc pentru cele mai bune rezultate. Deseori, pacientii sunt speriati pentru ca nu stiu ce urmeaza sa li se intample, nu stiu cum se vor simti dupa, care va fi rezultatul. De aceea, desemnarea medicului care va efectua operatia trebuie sa tina cont si de relatia pe care pacientul stabileste cu acesta.

Este utila apelarea la un psiholog pentru pacientii care urmeaza sa fie supusi unor interventii mutilante, cum este cazul amputatiilor, mastectomiilor, exciziilor de tumori voluminoase de parti moi, nu numai postoperator, ci si inainte, pentru ca usura modul in care pacientul priveste operatia si rezultatele.

In timp ce pregatirea emotionala este un pas necesar, dar deseori trecut cu vederea, pregatirea fizica este este un factor important pentru evolutia postchirurgicala buna.

In saptamanile de dinainte de interventia chirurgicala, pacientul ar trebui:

- sa se opreasca din fumat si sa evite excesul de alcool;
- sa aiba o dieta echilibrata care sa includa multe alimente bogate in vitamina C, care ajuta la vindecarea tisulara;
- evitarea aspirinei si a altor medicamente asemanatoare aspirinei, a anticoagulantelor care interfereaza cu coagularea sangelui, cu cinci-sapte zile inainte de intervenita chirurgicala;
- exercitiu fizic regulat pentru cresterea nivelului de energie si mentinere fortei;
- daca este necesar, apelarea la ajutorul altor persoane pentru zilele sau saptamanile postoperatorii.

In cazul in care pacientul opteaza pentru chirurgie, ar trebui sa discute urmatoarele cu medicul:

- Programarea interventiei elective, luand in considerare problemele familiale si cele de serviciu;
- Aflarea tipului testelor de laboratornecesare, care pot include radiografii, teste de sange, teste de urina si electrocardiograma;
- Intrebari legate de modificarea programului administrarii si dozelor de medicamente pe care pacientul deja la ia;
- Daca pacientul este diabetic, trebuie discutata modificarea dozelor de insulina in timpul perioadei preoperatorii cand pacientul nu mananca;
- Intrucat exista mai multe modalitati de a realiza o procedura specifica, medicul trebuie sa explice pacientului interventia si cum este realizata, daca exista mai multe tehnici de realizare. Spre exemplu, daca o pacienta are fibrom, poate alege intre histerectomie (indepartarea intregului uter, care poate fi realizata in mai multe feluri), o miomectomie (indepartarea doar a fibromului), o embolizare a arterei uterine (intreruperea fluxului sanguin catre uter), plus alte cateva tehnici non-invazive pentru indepartarea fibroamelor;
- Daca pacienta se pregateste pentru interventie electiva, isi poate alege chirurgul si sa-si faca „temele” in ceea ce-l priveste: cat este de experimentat? Daca are subspecializari? Cat de mult interventii asemanatoare a mai realizat? Care este rata succesului sau? De retinut totusi ca cel mai important motiv pentru a alege un anume chirurg este ca femeia sa se simta respectata si ascultata.

Odata ce pacientul s-a hotarat pentru interventia chirurgicala, si-a facut testele necesare si s-a pregatit mental si fizic, i se va cere sa semneze un consimtamant informat. Acum este si cel mai bun moment pentru a dona sange pentru operatie si a oferi directive inainte de operatie. Aceste instructiuni ii comunica medicului planurile pacientului in perioada in care acesta nu poate vorbi pentru sine.

Exista doua tipuri de instructiuni: un testament pentru viata si o procura de ingrijire medicala. Medicul trebuie sa aiba o discutie detaliata cu pacientul inainte de interventie, astfel incat acesta sa fie complet informat cand ia decizia asupra interventiei chirurgicale. Acesta poarta numele de consimtamant informat pentru anumite proceduri. Procesul consimtamantului informat ar trebui sa includa o discutie despre riscurile si beneficiile interventiei propuse.

Formularele de consimtamant difera de la un spital la altul si poate include permisiunea pentru proceduri aditionale, daca acestea sunt necesare. Este bine ca pacientul sa semneze consimtamantul cu cateva zile inainte pentru a nu se confrunta cu lista de riscuri chiar inainte de interventie, lucru care poate determina anxietate. Ar fi bine ca pacientul sa semneze consimtamantul doar in momentul in care a inteles tot ce i s-a explicat si se simte confortabil cu ce a aflat. Aceasta parte a procesului nu trebuie grabita, iar pacientul trebuie sa puna intrebari daca simte nevoia.

Inainte de interventie, pacientul poate fi rugata sa semneze si un formular de acceptare a transfuziei de sange, daca aceasta este necesara. Sangele transfuzat poate proveni de la banca de sange sau pacientul poate dona sange inainte de operatie, transfuzie numita autologa. Si membrii familiei sau prietenii care au sau nu aceeasi grupa de sange pot dona pentru pacienta.

Daca pacientul ia in considerare transfuzia cu sange autolog:
- sa intrebe chirurgul daca exista probabilitatea de a avea nevoie de sange si cat de mult;
- sa ia in considerare administrarea de suplimente de fier pentru a reface sangele inainte de operatie.

Intelegerea a ceea ce se intampla dupa operatie este la fel de important ca si cunoasterea a cee ce se intampla in timpul operatiei. Durerea este o parte inevitabila a chirurgiei. Durerea este modul in care organismul trimite semnale de avertizare catre creier, semnaland faptul ca exista leziuni care trebuie ingrijite.

Desi este o reactie normala la interventia chirurgicala, durerea poate interfera cu recuperarea prin:

- poate face ca pacientaulsa-si suprime tusea, ducand la acumularea de lichid la nivelul plamanilor si aparitia pneumoniei;
- incetinirea reluarii tranzitului intestinal;
- impiedicarea pacientului sa coboare din pat, crescand riscul de aparitie a cheagurilor de sange;
- cresterea nivelului de stres, depresie si anxietate.

Exista mai multe cai de a reduce durerea dupa operatie: narcoticele, cum ar fi morfina si codeina pot fi prescrise pentru durere severa si administrate intravenos, oral sau transcutanat (prin plasture). Acetaminofenul, medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene, cum a fi ibuprofenul si alte antalgice non-narcotice pot fi, de asemenea, utilizate, sub forma lichida sau de comprimat. Injectiile locale cu anestezic sau creme si plasturi anestezici pot ajuta la pregatirea corpului pentru o procedura sau la ameliorarea durerii dupa interventie.

In functie de tipul de interventie chirurgicala, pacientului i se pot administra antalgice prin analgezia intravenoasa controlata de pacient, care este de obicei folosita in spitale pentru durerea acuta postchirurgicala. In cazul acestui tip de administrare, pacientul este conectat la o masina numita pompa de administrare a antalgicelor controlata de pacient. Cand pacientul apasa buntonul de control, pompa elibereaza o doza de narcotic sau alt analgezic intravenos. Dozele sunt mai mici decat cele administrate prin injectie, dar intrucat medicamentul ajunge direct in sange, ameliorarea poate sa apara in cateva secunde. Alte abordari nonmedicale pentru ameliorarea durerii pot fi eficiente.

Acestea sunt:

- tehnici de relaxare;
- aplicarea de cald sau gheata pe locul operat;
- masajul si exercitiile de intindere (stretching);
Inainte de operatie este bine ca pacientul sa discute cu medicul despre posibilele tipuri de durere ce pot apare si cele mai eficiente mijloace de a o ameliora.

De retinut

Inainte de orice tip de operatie, pacientul trebuie sa discute cu medicul despre riscurile la care se supune, despre circumstantele in care se va produce interventia, in cazul in care vorbim despre chirurgia electiva, sa ii comunice asteptarile si sa pregateasca intrebarile legate de procedura, simptomatologie postoperatorii si urmatorii pasi pe care ii va avea de urmat dupa externare.

Nu trebuie sa exista retineri in a comunica orice fel de temere, de comunicare a oricarei anomalii observate in sanatatea sa, a medicamentelor sau altor substante utilizate. De asemenea, este important de stiut ca orice interventie chirurgicala presupune o pregatire preoperatorie, unde vorbim despre analize de sange, investigatii imagistice, alte examene de specialitate, renuntare la fumat si la consumul de alcool, precum si o perioada de recuperare, mai rapida sau mai lenta in functie de operatia la care a fost supus pacientul si particularitatile acestuia.