Legatura dintre somn si greutatea corporala

Intre somn si greutatea corpului exista o legatura stransa, potrivit celor mai noi descoperiri stiintifice.

Asa cum privarea organismului de odihna favorizeaza ingrasarea, un somn de calitate contribuie la un mai bun echilibru ponderal.

Pe masura ce obezitatea a ajuns sa fie o reala epidemie la nivel mondial, tot mai multi oameni sufera de privare cronica de somn. Fenomenul se explica tocmai prin influenta exercitata de calitatea odihnei asupra greutatii corporale.

Sfaturile privind atingerea unei greutati ideale se indreapta preponderent asupra alimentatiei sanatoase si a sportului. Sa mancati mai putin si sa va miscati mai mult nu este intotdeauna suficient, spun oamenii de stiinta, dintr-un motiv simplu din pricina efortului de a face fata responsabilitatilor zilnice, programului de la serviciu si sesiunilor de sport, este posibil sa nu aveti suficient timp pentru odihna.

Somnul insuficient (mai putin de 7 ore pe noapte) poate diminua efectele unei diete echilibrate, crescand apetitul alimentar si afectand nivelul energetic al organismului, necesar pentru depunerea efortului fizic. Studiile arata ca persoanele care nu dorm suficient reusesc sa slabeasca cu 55% mai putin atunci cand urmeaza o dieta de slabit, comparativ cu cele care beneficiaza de un somn de calitate.

Dupa o noapte de somn insuficient sau de proasta calitate, se instaleaza starile de epuizare, confuzie si irascibilitate. Nu doar creierul si corpul resimt aceste simptome, ci si celulele de grasime. Cercetatorii Universitatii din Chicago au inventat chiar si termenul de ameteala metabolica, referindu-se la dezechilibrul metabolismului provocat de privarea de somn.

Dupa patru zile de somn prost, capacitatea organismului de a folosi corespunzator insulina (hormonul care regleaza activitatea celulelor grase) scade semnificativ. Atunci cand insulina functioneaza corect, celulele de grasime preiau acizii grasi si lipidele din fluxul sanguin, prevenind depunerea lor in tesuturi. Daca acest proces nu se mai desfasoara in conditii normale, grasimile (lipidele) continua sa circule in sange, stimuland productia de insulina. Hormonul secretat in exces ajunge sa depoziteze grasimea acolo unde nu ar trebui (in tesuturile hepatice, de pilda). Astfel, apare ingrasarea si riscul crescut de instalare a diabetului si a altor afectiuni favorizate de excesul ponderal.

Numeroase persoane cred ca senzatia de foame este strans legata de vointa proprie si de capacitatea de autocontrol, insa acest lucru este gresit. Semnalele de foame sunt controlate de doi hormoni, leptina si grelina.

Leptina este un hormon produs in celulele de grasime. Cu cat exista un nivel mai scazut de leptina la acest nivel, cu atat mai pregnanta este senzatia de stomac gol. Cu cat organismul produce mai multa grelina, cu atat mai accentuat va fi apetitul alimentar, in timp ce numarul caloriilor arse se reduce (metabolismul incetineste), iar cantitatea de grasime depozitata in tesuturi creste. Organismul persoanelor care dorm mai putin de sase ore pe noapte produce grelina in exces si mai putina leptina, fiind mai afectat de senzatia persistenta de foame.

Totodata, somnul insuficient determina cresterea nivelului de cortizol in organism, asa numitul hormon al stresului, asociat cu cresterea in greutate. Cortizolul activeaza regiunea cerebrala responsabila cu dorinta de a manca alimente asociate cu sentimentele de primire a unei recompense. Combinatia dintre excesul de grelina si un nivel ridicat de cortizol impiedica instalarea starii de satietate, provocand cresterea anormala a apetitului alimentar, indiferent de cantitatea de hrana consumata.

Un alt studiu de specialitate a descoperit ca oamenii care nu beneficiaza de un somn calitativ au tendinta de a face alegeri alimentare nesanatoase. Odihna proasta sisteaza activitatea lobului frontal al creierului, responsabil cu luarea deciziilor. Asadar, desi o persoana stie in mod normal ca nu este sanatos sa consume trei felii de tort dupa masa, actioneaza impulsiv si da curs abuzului alimentar, intrucat ratiunea sa este afectata de privarea de somn.

Cercetatorii au observat ca epuizarea participa la un alt fenomen fiziologic periculos pentru controlul greutatii corporale. Cand o persoana se simte obosita, activitatea de la nivelul amigdalei creste (regiunea cerebrala a recompenselor), ceea ce inseamna o accentuare a dorintei de a consuma alimente nesanatoase, ce ofera o satisfactie temporara.

O alta cercetare, publicata in revista Psihoneuroendocrinologie, a descoperit ca oamenii care nu au un program de somn sanatos au tendinta sa consume portii mai mari de mancare, crescandu-si astfel considerabil sansele de ingrasare.

Somnul de proasta calitate nu afecteaza doar dieta si apetitul alimentar, ci si randamentul fizic necesar respectarii unui program regulat de miscare. Indiferent de telurile de fitness, tonusul muscular este important in procesul arderii grasimilor. Privarea de somn afecteaza sinteza proteinelor, respectiv capacitatea corpului de a-si dezvolta masa musculara.

Oboseala este un factor important si in disponibilitatea scazuta de a face miscare. Mai mult decat atat, somnul insuficient afecteaza si capacitatea organismului de a se reface dupa efort, precum si productia hormonului de crestere, important pentru mentinerea aspectului tanar si a vigorii fizice.

In conditiile unei odihne de proasta calitate, orice activitate zilnica pare mult mai dificil de intreprins, mai ales daca este vorba despre un antrenament fizic solicitant.

Somnul corespunzator aduce numeroase beneficii in procesul pierderii in greutate si al mentinerii unui echilibru ponderal

- reduce predispozitia la mancatul nocturn;
- accelereaza rata metabolica;
- faciliteaza procesul de ardere a grasimilor;
- ajuta la luarea deciziilor alimentare corecte;
- incurajeaza controlul portiilor;
- regleaza apetitul alimentar;
- imbunatateste autocontrolul.