Infectiile bacteriene vs infectiile virale

Infectiile bacteriene si infectiile virale sunt afectiuni diferite, uneori cu simptome similare, fiind cauzate de agenti patogeni distincti.

Asemanarea dintre acestea consta in modul lor de transmitere si in faptul ca pot produce boli usoare, moderate sau severe.

Cea mai importanta diferenta dintre infectiile virale si cele bacteriene este faptul ca antibioticele sunt eficiente in uciderea bacteriilor, dar nu si in cea a virusurilor. Cunoasterea naturii infectiilor este foarte importanta pentru urmarea tratamentului corect.

Bacteriile sunt organisme unicelulare care se multiplica prin diviziune simpla. Acestea sunt asociate cu dezvoltarea de infectii precum otita medie, amigdalita, pneumonia, bronsita, sinuzita, faringita si tusea cronica.

Majoritatea infectiilor respiratorii sunt cauzate de virusuri, care spre deosebire de bacterii, ele nu se divid si nu se reproduc singure. In schimb, virusurile invadeaza celulele, preiau controlul asupra functiilor acestora si le determina sa se inmulteasca excesiv. Aceste microorganisme infecteaza plantele, organismul animalelor si al oamenilor si pot fi eliminate cu ajutorul medicamentelor antivirale.

Virusurile produc cel mai des infectii respiratorii, precum raceala comuna (rinovirusurile), gripa (virusul influenza), unele tipuri de pneumonie si bronsiolita.

Infectiile bacteriene si virale au multe lucruri in comun, acesta fiind si motivul pentru care sunt adesea confundate. Ambele sunt produse de microbi si se raspandesc prin

- Tuse si stranut;
- Contact cu persoanele infectate, in special intim;
- Contact cu suprafete, hrana sau apa contaminate;
- Contact cu vietuitoare infectate, precum animalele de companie sau insectele.

Microbii mai pot cauza

- Infectii acute, de scurta durata;
- Infectii cronice, de lunga durata;
- Infectii latente, care se reactiveaza periodic.

Infectiile virale si bacteriene pot cauza simptome similare, precum tusea, stranutul, febra, inflamatiile, varsaturile, diareea, oboseala accentuata si crampele abdominale. Toate aceste manifestari clinice apar in timp ce sistemul imunitar incearca sa elimine din corp organismele infectioase.

Infectiile produse de bacterii si cele cauzate de virusuri se deosebesc in alte aspecte importante, majoritatea datorandu-se diferentelor structurale ale organismelor si modului in care acestea raspund medicamentatiei.

Bacteriile sunt microorganisme complexe, monocelulare, invelite intr-un perete celular rigid, cu o membrana citoplasmatica subtire, care inconjoara fluidul din interior (citoplasma) si nucleoidul. Dovezile arheologice arata ca bacteriile exista de peste 3,5 miliarde de ani, fiind capabile sa se inmulteasca singure si sa supravietuiasca in diverse medii, la temperaturi extreme negative si pozitive, in prezenta deseurilor radioactive si in interiorul organismului uman.

Majoritatea bacteriilor sunt inofensive, unele dintre ele contribuind chiar la digerarea hranei, distrugerea altor microbi periculosi, eliminarea celulelor canceroase din corp si furnizarea de nutrienti esentiali. Mai putin de 1% dintre bacterii cauzeaza boli ale organismului uman.

Virusurile sunt mult mai mici in dimensiuni decat bacteriile, fiind constituite doar dintr-un perete celular proteic si un nucleu cu material genetic, fie ADN, fie ARN. Spre deosebire de bacterii, virusurile nu pot supravietui fara o gazda si se pot reproduce doar atasandu-se altor celule. In cele mai multe cazuri, ele reprogrameaza celulele sa produca noi virusuri, iar in altele, transforma celulele normale in celule canceroase.

O alta diferenta fata de bacterii este aceea ca virusurile cauzeaza boli in regiuni anatomice specifice, de pilda atacand celulele hepatice, sistemul respirator sau chiar celulele sanguine. Exista si situatii in care virusurile ataca si bacteriile.

Similaritatea simptomatologiei in cazul infectiilor bacteriene si virale face dificila diferentierea celor doua. Exista, totusi, cateva indicii importante pentru realizarea unei distinctii

- Tusea si guturaiul indica de obicei o infectie virala;
- Febra recurenta dupa primele doua zile de simptome de gripa si raceala poate anunta o infectie bacteriana secundara;
- Durerea persistenta de urechi tradeaza o infectie bacteriana;
- Durerea persistenta de gat este cauzata cel mai frecvent de o bacterie (streptococ);

Consultati medicul daca prezentati simptomele unei infectii virale sau bacteriene, ce persista mai mult de 1-3 zile. Specialistul va efectua un examen fizic si va lua in considerare istoricul medical, pentru a stabili natura infectiei. Daca este necesar, va efectua si un set de analize de sange si urina, pentru confirmarea diagnosticului sau un exudat, care sa evidentieze clar agentul cauzator (etiologic). Ocazional, devine necesara si biopsia tesutului afectat.

Una dintre cele mai mari descoperiri medicale din toate timpurile sunt antibioticele, singurele care pot ucide bacteriile si trata, astfel, infectiile provocate de acestea. Din pacate, abuzul de antibiotice a condus la dezvoltarea rezistentei bacteriilor la tratament.

Antibioticele nu au niciun efect in tratarea infectiilor virale, multe organizatii mondiale ale sanatatii avertizand cadrele medicale si populatia asupra utilizarii acestor tratamente doar in prezenta unei dovezi clare de infectie bacteriana.

Tratamentul pentru infectiile virale ridica mai multe provocari, din pricina dimensiunii foarte mici a virusurilor si reproducerea lor in interiorul celulelor. Pentru unele boli de natura virala, precum infectiile cu herpes simplex, influenza sau HIV, sunt disponibile medicamente antivirale specifice.

Inca de la inceputul secolului XX, crearea de noi vaccinuri a ajutat la reducerea importanta a numarului de cazuri de boli virale, precum poliomielita, varicela sau rujeola. In plus, vaccinarea este importanta si la prevenirea gripei, hepatitei A si B, Virusului Papiloma Uman etc.