Crampele musculare pot fi evitate?

Crampele musculare sunt denumite in termeni populari si carcei si pot sa apara in orice regiune a corpului. Sunt asemanate cu niste furnicaturi care pot sa cauzeze chiar si o durere pregnanta a acestora, si exista un set de cauze care pornesc de la o supra-solicitare, la o afectiune a osului (discopatie) sau a viscerelor aferente.

Adesea sunt asociate in mod eronat cu faptul ca persoana in cauza "a stat in curent', si trebuie discutat asadar despre setul de cauze al acestor crampe musculare, ce trebuie facut pentru a evita aceste crampe si cum se remedieaza ele daca totusi apar.

Musculatura este in organismul nostru de trei tipuri: musculatura striata, musculatura neteda si musculatura de tip cardiac.

• Musculatura striata sau cea scheletala este cea care efectueaza toate actiunile noastre voluntare si reprezinta de la apucare, cat de la miscare sau orice alta miscare voluntara.
• Musculatura neteda este musculatura viscerala adica cea care este reprezentata pe toate organele si reprezinta actiunile noastre involuntare care pornesc de la respiratie, digestie sau tranzit intestinal.
• Musculatura de tip special cardiac se refera la fibrele musculare regasite doar la nivelul muschiului cardiac, adica la nivelul cordului si care are componente atat de la fibra striata cat si de la cea neteda.

Pentru a exercita o actiune, fibra musculara fie ea striata sau neteda, va realiza o contractie, adica o alungire si subtiere a fibrei musculare sau invers o compactare a fibrelor, subtiere si ingrosare in diametru a tesutului muscular care in sine va antrena dupa sine organul aferent sau oasele de care este acesta fixat. Crampele musculare reprezinta tocmai aceste contractii care sunt realizate involuntar si care sunt realizate intr-un timp foarte scurt.

Crampele musculare in sine reprezinta un simptom si nu o patologie separata, insa caracterul crampelor poate fi diferit. Crampele musculare pot fi ca un ghimpe sau un punct de intepatura, asemanator cu angina pectorala (cea cardiaca) dar doar ca si caracter al durerii si nu ca si localizare.

• Crampa musculara poate avea un caracter de menghina, adica un caracter constrictiv. Crampa musculara poate fi caracterizata de o asemanare cu o durere de tipul unei furnicaturi (carcel) sau ca si cum un curent electric ar traversa zona.

Diferenta de caracter al crampei este data de localizare si de cauza acestor crampe.

• Crampele cu caracter de angina se refera intr-adevar la angina pectorala din zona toracelui si poate fi de o cauza cardiaca dar si de o nevralgie intercostala, adica o pozitie vicioasa care va mentine coastele intr-o pozitie vicioasa (corpul nu are o pozitie cu umerii la un nivel egal) si mentinerea acestei pozitii poate cauza aceasta crampa cu caracter de angina.
• Crampele cu caracter de constrictie se refera cel mai adesea la localizarea intervertebrala, sau la durerea vertebrelor cauzate de discopatie sau hernia de disc. Cauza crampelor cu acest caracter poate fi si dintr-o suprasolicitare a musculaturii, daca aceasta este localizata la musculatura striata de la membre superioare sau inferioare.
• Crampele musculare cu caracter de furnicaturi sunt cauzate cel mai adesea de o suprasolicitare a musculaturii specifica febrei musculare, adica datorata de eliberarea unei mari cantitati de acid lactic ca urmare a unui efort fizic major fara un antrenament in prealabil. Tot acest caracter de furnicatura al crampei musculare poate fi cauzata de o pozitie vicioasa (amortirea) care va compresa un anumit nerv cel mai adesea de la mana (a dormi pe mana) sau pe picior, dar compresiunea se face si pe vasele sanguine si astfel acest muschi nu mai are o inervatie si o asigurare eficienta a vascularizarii fapt pentru care apar crampele musculare cu caracter de furnicatura/amortire.

Acest gen de crampe pot sa mai semnifice si patologii de circulatie, adica o stare de hipercoagulabilitate (numar trombocitar mare) sau in anumite cazuri o anemie (un numar eritrocitar mic). Aceste crampe pot sa mai apara dupa o perioada indelungata in pozitia de culcat caracteristica dupa o operatie care impune imobilizarea la pat pe o perioada de cateva zile consecutive.

- In functie de zonele afectate, aceste crampe afecteaza anumit grup sau anumite grupe de muschi, mai precis in zona gambei posterioare (muschiul gastrocnemian), intocmai la coapsa posterioara, iar la coapsa anterioara este afectat muschiul cvadriceps.

- Daca vorbim ca si zona de afectare de umar se poate vorbi despre muschiul sternocleidomastoidian, iar in zona bratelor se poate vorbi chiar de crampe la nivelul muschilor biceps si triceps brahial, daca mergem spre torace poate fi afectat si muschiul pectoral (foarte rar), sau muschii intercostali (datorat in special pozitiilor vicioase de statura si postura), iar in spate se poate vorbi de muschiul trapez.

- Adesea pot sa mai apara dureri musculare si in zona piciorului efectiv (nu a membrului inferior), adica mai precis a labei piciorului, crampele musculare apar foarte des in aceasta zona la persoanele ce sunt la sofat o mare perioada din timp sau datorita profesiei se impune a sta o mare perioada din timp la volanul masinii.

- Efort muscular brusc, adica a ceea ce inseamna febra musculara. In cazul in care stiti ca urmeaza a efectua un efort fizic mare, incercati sa efectuati un tratament in prealabil, de asemenea pentru persoanele care incep un program de fitness sau de ridicari greutati la sala de forta, este recomandat ca prima perioada sa se desfasoare o activitate fizica gradata. A se incepe cu exercitii de tip cardio (bicicleta sau banda), deoarece altfel in aceasta prima zi (prime zile) de exercitii este posibil sa existe o capacitate de efectuare a exercitiilor fizice fara probleme, dar in acelasi timp pentru a face fata efortului se vor elimina cantitati mari de acid lactic, care mai apoi va produce febra musculara. Astfel ca a nu efectua un efort fizic major brusc, a face o ' incalzire " adica exercitii repetate de intensitate mica inainte de orice exercitiu fizic major este metoda de preventie ideala.

- O alta cauza este intinderea musculara propriu-zisa, adica fiecare muschi are doua, trei sau mai multe puncte de insertie, sunt punctele in care el se fixeaza pe osul adiacent, fapt care ii permite lui un maxim de extindere al fibrei musculare.

In cazul fortarii acestor puncte se va produce intinderea musculara peste limita lui fiziologica, care in prima faza poate fi dureroasa pe momentul de intindere, dar poate fi si dureroasa o perioada mai mare de timp deoarece intocmai ca la un elastic sau ca la un arc, odata ce a fost fortata capacitatea de intindere este posibil ca aceasta revenire la forma si pozitia fiziologica sa nu mai fie facuta la fel de facil. Preventia pentru aceasta cauza a crampelor musculare, este o data a nu se incerca a se efectua miscari care sunt complet nenaturale naturii si posturii umane si ca inainte de orice intindere sa se efectueze o progresie treptata a tipului de exercitiu final ce se doreste a se efectua.

- Un mecanism care s-ar putea incadra si la cauza este deshidratarea sau aportul insuficient de lichide. Desi la prima vedere pare ca cele doua componente nu au nimic in comun, totusi legatura primordiala intre acestea doua, este faptul ca si muschiul la fel ca toate celulele organismului uman au o foarte mare componenta hidrica. Pe langa aceasta componenta lichidiana care este necesara desfasurarii oricarei activitati metabolice din celula umana, tot aceasta mai are nevoie si de electroliti. Din acest motiv multi sportivi preiau acest aport hidric deodata cu un aport hidric prin suplimente mai mult sau mai putin naturale in timpul sau inaintea oricarei competitii sportive. Astfel ca acesta este inca un motiv pentru care in zilele cu temperaturi extreme, in perioade caniculare se recomanda a nu se efectua sport de intensitate sporita sau pe o durata mare de timp si eventual alegerea unui moment al zilei mai putin calduros. Astfel, preventia in acest caz a crampelor musculare poate fi atat prin asigurarea unui aport hidric adecvat si a electrolitilor din alimentatie, dar si preconizarea unui moment al zilei mai putin calduros.

- Daca este sa vorbim de cauze strict medicale, doar doua patologii sau mecanisme care nu mai tin neaparat de ce poate face omul pentru a remedia aceasta problema, exista din punct de vedere medical.

• Prima dintre patologii ar fi anemia, deoarece sangele este raspunzator de transportul atat al nutrientilor dar si al oxigenului catre tesuturi (inclusiv cele musculare) si de la acestea al carbonului catre plaman pentru eliminare. Drept urmare, un sange care nu are suficiente hematii, sau acestea nu sunt suficient maturate sau eficiente, va putea provoca o privare a acestor tesuturi musculare de oxigen, fapt pentru care se poate produce simptomatic si crampele musculare.

Tot in ce tine de patologii prin privare de oxigen a acestor tesuturi dar de aceasta data problema nu este la transportor (sangele) ci la mecanismul ce tine strict de intrarea oxigenului, adica la sistemul respirator.

• Asadar, o insuficienta respiratorie ori un BPOC (bronho-pneumonie obstructiv constrictiva) sau alte patologii respiratorii ce implica constrictia cailor aeriene, nu vor asigura in permanenta o cantitate de oxigen suficienta fapt pentru care organismul va retrage acest oxigen de la tesuturile unde nu este absolut necesar, printre care si tesutul muscular.

Daca crampele musculare nu pot fi asociate cu nici una din aceste cauze, daca sunt persistente, foarte dureroase sau cauzeaza dureri bruste si daca produc o invaliditate sau nu permit persoanelor a se mai deplasa adecvat sau produc imobilitate la domiciliu prin durerile produse, trebuie sa va adresati medicului neurolog deoarece poate fi o patologie pa placa neuro-musculara si astfel ca poate fi vorba de patologii mai grave printre care scleroza amiotrofica, scleroza multipla in placi.

Principala preventie in ceea ce priveste aceste crampe este efectuarea unui antrenament adecvat inainte de efectuarea exercitiilor fizice majore, a nu forta niciodata musculatura nici ca si durata, nici ca si intensitate dar nici ca si pozitie de intindere a musculaturii, asigurarea unui aport hidric si a unui nivel de electroliti adecvat.

• Daca ar fi sa vorbim de o grupa de risc pentru aceste crampe, se va vorbi in mod firesc de grupa de varsta care este cel mai predispusa in general la o serie de patologii, adica in special copii de pana in 6,7 ani si nou-nascutii care pot sa aiba astfel de crampe si persoanele de peste 65 de ani.
• Daca este sa ne referim la o grupa sociala si nu un criteriu de varsta, desigur cei mai predispusi la a avea si manifesta crampe musculare sunt sportivii de performanta, atletii sau persoanele ce sunt implicate intr-un sport care solicita intinderea majora a musculaturii sau pozitii ale corpului fortate care pot produce aceste intindere musculare si respectiv crampele aferente acestora.