Ce se intampla cand sistemul imunitar ataca organismul

Cand sistemul imunitar ataca organismul, in loc sa isi indeplineasca rolul de protectie impotriva imbolnavirii, inseamna ca s-a instalat una dintre numeroasele boli autoimune.

Aceste afectiuni s-au triplat in ultimele decenii, devenind chiar mai frecvente decat bolile cardiace sau cazurile de cancer mamar.

Artrita reumatoida, lupusul, scleroza multipla, bolile inflamatorii intestinale, diabetul de tip 1, hipotiroidismul sau psoriazisul sunt unele dintre cele mai comune si cunoscute boli autoimune, insa cand sistemul imunitar ataca organismul, acest tip de afectiuni pot afecta si sistemul nervos, articulatiile si muschii, pielea, glandele endocrine sau aparatul cardiac.

In termeni simpli, bolile autoimune apar atunci cand sistemul de aparare al organismului ataca tesuturile sanatoase, confundandu-le cu molecule straine sau bacterii periculoase pentru sanatate. Acest fenomen se declanseaza atunci cand un anumit factor perturba functionarea normala a sistemului imunitar.

Cercetatorii de la Universitatea Norvegiana de Stiinta si Tehnologie din Trondheim au descoperit ca de vina pentru reactiile exagerate ale sistemului imunitar ar fi enzima fosfolipaza A2, cea care declanseaza raspunsul inflamator. Prin urmare, oamenii de stiinta norvegieni, danezi, francezi, germani si scotieni cerceteaza in prezent diverse molecule care ar putea sista activitatea enzimei in cauza, pentru a opri inflamatiile puternice din organism.

Dificultatea identificarii moleculelor menite sa anihileze manifestarile bolilor autoimune consta in apararea celorlalte enzime inofensive din organism si atacarea exclusiva a enzimei fosfolipaza A2.

Factorii ereditari joaca si ei un rol in declansarea bolilor autoimune. Genele mostenite de anumite persoane contribuie la susceptibilitatea dezvoltarii unei boli autoimune. Psoriazisul poate sa apara in randul mai multor membri ai aceleiasi familii, insa exista si cazuri in care afectiuni diferite afecteaza pacientii pe linie ereditara un var de gradul intai poate sa sufere de lupus, altul de dermatomiozita, iar una din mamele acestora poate fi diagnosticata cu artrita reumatoida.

Bolile autoimune pot afecta aproape orice regiune a corpului, inclusiv inima, creierul, nervii, muschii, pielea, ochii, incheieturile, plamanii, rinichii, glandele, tractul digestiv sau vasele de sange.

Cateva tipuri comune de boli autoimune sunt

Bolile autoimune ale sistemului nervos

- Scleroza multipla;
- Miastenia gravis;
- Neuropatiile autoimune (sindromul Guillain-Barre);

Bolile autoimune ale sangelui

- Anemia hemolitica autoimuna;
- Anemia pernicioasa;
- Trombocitopenia autoimuna;

Bolile autoimune ale vaselor de sange

- Arterita temporala;
- Sindromul anti-fosfolipida;
- Vasculitele (granulomatoza Wegener);
- Boala Behcet;

Bolile autoimune ale pielii

- Psoriazisul;
- Dermatita herpetiforma;
- Vitiligo;
- Pemfigus vulgar;

Bolile autoimune ale sistemului gastrointestinal

- Boala Crohn;
- Colita ulcerativa;
- Ciroza biliara primara;
- Hepatita autoimuna;

Bolile autoimune ale glandelor endocrine

- Diabetul melitus de tip 1;
- Boala Grave;
- Tiroidita Hashimoto;
- Oofrita si orhita autoimuna;
- Boala autoimuna a glandei suprarenale;

Bolile autoimune ale organelor si sistemului musculo-scheletic

- Artrita reumatoida;
- Lupusul sistemic eritematos;
- Sclerodermia;
- Polimiozita;
- Spondiloartropatiile (spondilita anchilozanta sau Sindromul Sjogren);

Dezvoltarea bolilor autoimune poate fi influentata de genele mostenite de pacient, alaturi de modul in care acesta raspunde factorilor declansatori din mediu. Unele afectiuni autoimune se declanseaza sau se agraveaza in contextul unor agresiuni externe suferite de organism, precum infectiile virale.

De pilda, razele soarelui nu sunt doar un factor declansator al lupusului, ci si un factor agravant al simptomelor sale. Alte influente mai putin intelese in intensificarea manifestarilor clinice ale bolilor autoimune sunt inaintarea in varsta, stresul cronic, tulburarile hormonale sau graviditatea.

In afara de tratamentul prescris de medic pentru fiecare boala autoimuna in parte, sunt necesare cateva schimbari in modul de viata, care sa previna atacurile sistemului imunitar asupra organismului. Exista o serie de cai naturale prin care se pot tine sub control simptomele reactiilor autoimune, recomandate de expertii in sanatate

- Faceti miscare in fiecare zi. Plimbarile nici prea lungi, nici prea scurte, la pas, pot face minuni pentru echilibrul organismului. O promenada de 20 de minute in parc sau o vizita la muzeu pot reprezenta o cantitate suficienta de miscare, care sa contribuie la prevenirea durerilor si rigiditatii corporale, precum si la instalarea starii de buna-dispozitie.

- Odihniti-va cel putin o ora pe zi. Odihna intr-o camera linistita, chiar si fara un pui de somn, poate fi un tratament natural revigorant. Surmenajul fizic si intelectual agraveaza intotdeauna simptomele bolilor autoimune.

- Invatati cel putin o tehnica de relaxare. Aceste metode de oprire a secretiei de hormoni ai stresului sunt esentiale in controlul bolilor autoimune, deoarece acestia contribuie masiv la declansarea inflamatiilor specifice bolilor autoimune.

- Apelati la terapia prin masaj. Masajul incetineste activitatea sistemului nervos simpatic, partea creierului care reactioneaza in fata stresului, odata ce nivelul de cortizol si adrenalina incepe sa creasca, declansand inflamatiile in diversele regiuni ale organismului. Tot masajul atenueaza durerile musculare si cronice, intensificand circulatia sanguina catre tesuturi.

- Optati pentru o dieta echilibrata. Evitati pe cat posibil consumul de lactate si alimente care au in compozitie gluten, in special daca suferiti de o boala autoimuna a sistemului gastrointestinal. Includeti fructele si legumele in dieta zilnica, precum si ceaiurile din plante, precum ceaiul verde, ceaiul de galbenele, rozmarin sau ghimbir.