Care sunt cauzele ce pot duce la somnolenta excesiva?

Este normal ca oamenii sa fie somnorosi din cand in cand, mai ales dupa o zi lunga si obositoare. Cu toate acestea, somnolenta excesiva poate fi deranjanta si poate face dificil pentru o persoana sa isi desfasoare activitatile zilnice normale.

Unele dintre cauzele cele mai frecvente ale somnolentei excesive includ somnul de o calitate redusa si adoptarea unor programe de somn ineficiente. Totusi, exista si unele cazuri in care somnolenta excesiva este produsa de anumite tulburari de somn sau diferite alte afectiuni de sanatate.

Afla care sunt diferitele cauze ale somnolentei excesive, dar si simptomele si optiunile de tratament. Astfel, oamenii isi pot face o idee cu privire la motivul pentru care resimt oboseala si somnolenta in permanenta. Totusi, vizita la medic este obligatorie, acesta putand sa puna un diagnostic corect si sa ofere un plan optim de tratament.

Somnolenta excesiva poate fi dificil de cuantificat, deoarece poate insemna lucruri diferite pentru oameni diferiti. In general, aceasta se caracterizeaza ca fiind o senzatie de oboseala sau somnolenta care dureaza pe tot parcursul zilei sau timp de mai multe zile.

Somnolenta excesiva este o problema relativ frecventa in randul populatiei. Un studiu realizat in 2019 a remarcat faptul ca 10-20% dintre oameni se confrunta cu somnolenta excesiva intr-un anumit grad. Astfel, exista mai multe cauze posibile ale somnolentei crescute, fiecare dintre acestea avand tratamente diferite.

Privarea de somn

Privarea de somn are loc atunci cand o persoana nu doarme suficient. Specialistii noteaza ca adultii au nevoie intre 7 si 8 ore de somn in fiecare noapte pentru a fi odihniti si pentru a-si desfasura optim activitatile. Cu toate acestea, se considera ca aproximativ 20% dintre adulti nu reusesc sa doarma suficient.

O persoana care nu doarme suficient de mult in timpul noptii are sanse foarte mari sa experimenteze o somnolenta crescuta a doua zi. Persoanele care nu reusesc sa doarma suficient de mult se vor simti obosite constant.

Cauzele privarii de somn sunt diverse, dar cele mai frecvente sunt reprezentate de obligatiile personale, orarele de la locul de munca sau chiar anumite afectiuni medicale. Acestea din urma trebuie sa fie tratate in mod specific de catre medic. In majoritatea celorlalte cazuri, modificarile simple ale stilului de viata pot imbunatati durata si calitatea somnului unei persoane.

Insomnia

Insomnia este o tulburare a somnului, iar oamenii ce o experimenteaza tind sa se simta excesiv de somnolente. In ciuda acestei nevoi de somn, oamenii afectati nu sunt in masura sa adoarma sau sa isi mentina starea de somn.

Oamenii pot experimenta insomnii in moduri diferite. Unele simptome comune includ incapacitatea de a dormi, trezirea constanta pe tot parcursul noptii, trezirea foarte devreme dimineata si neputinta de a adormi la loc. Insomnia poate fi dificil de diagnosticat, iar multi specialisti afirma ca diagnosticarea sa poate fi facuta adesea doar prin eliminarea altor tulburari potentiale de somn.

Tratamentul insomniei poate implica o combinatie intre mai multe terapii. De exemplu, medicii pot indica medicamente sedativ-hipnotice si antidepresive, alaturi de tehnici comportamentele care ajuta la promovarea unui somn regulat.

Apneea de somn

Apneea de somn este o tulburare in care persoana afectata va inceta temporar sa respire in timpul somnului. Specialistii din domeniul medical afirma ca aceasta afectiune este o cauza relativ frecventa de somnolenta excesiva pe timpul zilei.

Apneea de somn se imparte in doua tipuri principale. Apneea obstructiva de somn reprezinta primul tip, caracterizandu-se prin blocarea fluxului de aer de la nivelul gatului prin obstructia acestuia cu diferite tesuturi moi.

Apneea centrala de somn este cel de-al doilea tip, aparand atunci cand creierul nu reuseste sa controleze eficient muschii respiratorii. Totusi, exista si cazuri in care oamenii se pot confrunta cu apnee mixta.

Episoadele de apnee pot surveni de zeci sau chiar sute de ori intr-o singura noapte, ciclul de somn fiind perturbat foarte mult. Simptomul cel mai reprezentativ al acestei afectiuni este reprezentat de sforaitul constant pe timpul noptii. In timpul unui episod de apnee de somn, corpul persoanei afectate are nevoie imediat de oxigen. Lipsa de oxigen poate duce chiar si la alte probleme, precum aritmiile cardiace. In timp, acest lucru poate duce la afectiuni cronice grave, precum hipertensiunea arteriala sau cardiopatiile.

Apneea de somn apare frecvent in cazul persoanelor supraponderale. In acest caz, pierderea in greutate este primul tratament recomandat. Pentru celelalte cazuri, apneea de somn poate fi controlata cu diferite aparate orale speciale sau diferite dispozitive care vor furniza aer in timpul somnului.

Sindromul picioarelor nelinistite

Sindromul picioarelor nelinistite implica o miscare incontrolabila a picioarelor atunci cand acestea sunt in repaus. Afectiunea poate sa apara atat in stare de veghe, cat si in timpul somnului, provocand diverse senzatii inconfortabile la nivelul picioarelor. Astfel, persoanele ce sufera de aceasta afectiune pot avea dificultati in a dormi eficient.

Sindromul picioarelor nelinistite poate bloca adormirea sau poate duce la treziri repetate pe parcursul noptii. Astfel, persoanele afectate se vor simti constant lente si obosite. Conform specialistilor, sindromul picioarelor nelinistite se datoreaza unor anomalii la nivelul neurotransmitatorilor ce se ocupa de controlul miscarilor musculare.

Anumite modificari ale stilului de viata pot fi benefice pentru persoanele cu episoade usoare ale bolii. De exemplu, activitatea fizica trebuie crescuta pe parcursul zilei, iar programul de somn trebuie sa fie unul constant. De asemenea, se indica renuntarea la consumul de alcool, cafea si tutun. Pentru cazurile severe ale bolii, specialistii pot indica si medicamente speciale, precum cele care regleaza nivelurile de dopamina din organism.

Narcolepsia

Narcolepsia este o afectiune neurologica in care persoana bolnava adoarme brusc si in momente nepotrivite. Persoanele cu narcolepsie se confrunta de obicei cu o somnolenta extrema si persistenta pe tot parcursul zilei. Majoritatea persoanelor cu aceasta afectiune vor avea, de asemenea, si alte simptome asociate, precum tulburarile de somn sau halucinatiile.

Tratamentul narcolepsiei implica, de obicei, medicamente stimulante, deoarece acestea pot ajuta persoana afectata sa ramana treaza. Medicamentele antidepresive sunt si ele utilizate, deoarece pot ajuta la combaterea halucinatiilor.

Depresia

Depresia poate contribui la dezvoltarea unor probleme de somn, inclusiv somnolenta excesiva pe timpul zilei. De asemenea, problemele legate de somn pot contribui la simptomele depresiei. Oboseala generala si cea diurna sunt frecvente in randul persoanelor cu depresie, dar exista si alte simptome importante, precum sentimentele de tristete, disperare si inutilitate, dar si anxietate si tulburari de concentrare.

Tratamentul depresiei implica medicamentele si psihoterapia, dar si o combinatie a acelor doua. Tratamentul medicamentos poate veni sub diferite forme, medicul indicand cea mai buna solutie in functie de fiecare pacient.

Medicamentele

In unele cazuri, somnolenta diurna poate fi un efect secundar al unor anumite medicamente, cum ar fi antihistaminicele, antipsihoticele sau antidepresivele. De asemenea, medicamentele contra anxietatii si contra hipertensiunii arteriale pot avea acelasi efect.

Discutia cu medicul cu privire la efectele secundare ale medicamentelor este foarte importanta. Daca efectele secundare sunt prea greu de suportat, medicul poate recomanda o modificare a dozajului sau chiar a substantei active.

Somnolenta excesiva nu este o tulburare in sine (cu exceptia narcolepsiei), ci un simptom care indica faptul ca somnul unei persoane nu este suficient. De asemenea, somnolenta excesiva poate indica anumite afectiuni subiacente.

Persoanele care prezinta somnolenta excesiva pot observa manifestari, precum oboseala, ceata cerebrala si dificultati de concentrare. De asemenea, aceste persoane pot observa si dificultati la trezire dimineata, pierderea motivatiei pe parcursul zilei si dorinta frecventa de a dormi. Atentia este scazuta, apetitul alimentar este diminuat, iar memoria este afectata in mod negativ. In plus, performanta la scoala sau la locul de munca va fi vizibil afectata.

Tratamentul specific pentru somnolenta excesiva depinde in totalitate de cauza. Majoritatea medicilor nu vor prescrie medicamente pentru a gestiona somnul, ci vor incerca sa trateze cauza somnolentei. Fiecare cauza are cate un tratament diferit, dar exista anumite elemente ce pot fi aplicate indiferent de motiv.

Consumul unei alimentatii sanatoase si echilibrate poate ajuta la mentinerea unui somn optim. Limitarea aportului de cafeina, tutun si alcool este la fel de importanta. De asemenea, cresterea nivelului zilnic de activitate fizica va duce la obtinerea unui somn mai odihnitor. Crearea unui mediu de somn potrivit si adoptarea unor tehnici de relaxare, precum realizarea de bai calde, sunt alte elemente ce ar putea ajuta.

Bibliografie:
Depression treatment and management. (n.d.). adaa.org/understanding-anxiety/depression-treatment-management
Key sleep disorders. (2014). cdc.gov/sleep/about_sleep/key_disorders.html
Overview: Restless legs syndrome. (2018). nhs.uk/conditions/restless-legs-syndrome/
Slater, G., & Steier, J. (2012). Excessive daytime sleepiness in sleep disorders. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3506799/
Sleep deprivation. (2008). aasm.org/resources/factsheets/sleepdeprivation.pdf
Wang, H., et al. (2019). Genome-wide association analysis of self-reported daytime sleepiness identifies 42 loci that suggest biological subtypes. ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6692391/
What is sleep apnea? (n.d.). sleepapnea.org/learn/sleep-apnea/