Administrarea corecta a medicamentelor la copii

A da medicamente sugarilor si copiilor poate fi o provocare. Copiii pot refuza sa ia medicamente din multe motive, cum ar fi frica, gust, jena sau neplaceri.

Aceasta problema este agravata de lipsa de formulari adecvate pentru pediatrie, restrangerea optiunilor de prescriere si ridicarea de probleme de siguranta. Exista, de asemenea, informatii limitate pentru parinti si ingrijitori cu privire la modul de administrare a medicamentelor copiilor, majoritatea informatiilor provenind din experienta si rapoarte anecdotice.

Se vor citi cu mare atentie instructiunile de pe prospectul medicamentului inainte de utilizare. Daca exista neclaritati, trebuie contactat medicul de familie sau farmacistul.

Tipuri de medicamente

Exista o lipsa bine-cunoscuta de formulari adecvate pentru copii disponibile, contribuind la un risc crescut de erori de dozare si dificultati de administrare. Atunci cand alegeti medicamente pentru copii, este important sa luati in considerare factori precum varsta copilului, capacitatea de inghitire, usurinta de administrare si accesibilitatea formularilor adecvate ale produsului. intelegerea caracteristicilor fiecarei formulari poate ajuta la alegerea celui mai potrivit medicament pentru un copil.

•Lichide orale

Lichidele orale sunt formularea preferata pentru copiii mai mici, deoarece sunt mai usor de inghitit si permit o dozare flexibila in functie de varsta si greutatea copilului.

Lichidele pot fi, de asemenea, amestecate cu diferite arome in momentul administrarii pentru a ajuta la mascarea gustului si mirosului unui medicament. Cu toate acestea, formularile lichide nu sunt lipsite de risc si pot duce la supradozare sau subdozare, in special in urmatoarele cazuri:

Sunt necesare volume mici pentru a fi masurate. Desi volume mai mici pot fi de preferat, utilizarea de lichide mai concentrate poate crea un risc suplimentar, in special in cazul formularilor de picaturi care sunt comercializate pentru adulti, dar uneori pot fi administrate copiilor (de exemplu, tramadol 100 mg/mL). Utilizarea lor poate duce mai usor la erori de dozare de 10 ori, cum ar fi masurarea a 1 ml in loc de 0,1 ml. Acest lucru poate fi redus la minimum oferind ingrijitorilor o seringa orala marcata cu doza corecta si consiliere adecvata.

Sunt disponibile mai multe formulari ale aceluiasi ingredient activ. Cand discutam despre medicamente pentru copii, este important ca ingrijitorii, clinicienii si farmacistii sa includa instructiuni cu doza in greutate (de exemplu, mg sau micrograme) si doza in volum.

Lichidele orale pot contine excipienti precum coloranti, solventi si conservanti la concentratii care ar putea sa nu fie adecvate pentru copii.

Lichidele orale contin adesea zaharuri pentru a ajuta la imbunatatirea gustului. Este important sa se ia in considerare efectele zaharului asupra dintilor, in special in cazul medicamentelor cronice.

•Forme de dozare solide

Daca nu este disponibil un lichid oral, pot fi adecvate formulari orale alternative. Daca o forma de dozare solida necesita manipulare (mestecare, zdrobire, dispersare, injumatatire sau rupere) pentru a facilita administrarea, trebuie luate in considerare proprietatile speciale ale medicamentului:

• palatabilitatea
• fizico-chimic (de exemplu, acid labil sau sensibil la lumina)
• periculos (de exemplu, iritant, citotoxic)
• cinetica de eliberare a medicamentelor (de exemplu, eliberare modificata, acoperire enterica).

•Comprimate - Tabletele

Acestea sunt o alternativa potrivita la lichidele orale, in special atunci cand medicamentele sunt neplacute. Cu toate acestea, trebuie luata in considerare capacitatea unui copil de a inghiti comprimate. Nu exista o varsta stabilita la care copiii sa fie capabili sa inghita tablete, deoarece este o abilitate care trebuie invatata. Daca prescriu sau elibereaza pentru un copil, copilul sau ingrijitorul trebuie sa fie intotdeauna intrebati daca ar prefera tablete sau lichide orale.

Este important ca orice persoana sa poata citi si sa inteleaga prospectul oricarui medicament de tip OTC indiferent ca acesta este adresat unui copil sau adult. De obicei, prospectul contine aceleasi informatii, in aceeasi ordine.

1. Compozitie - contine enumerarea substantelor pe care le contine medicamentul, punandu-se accentul pe substanta activa (compusul chimic din compozitia medicamentului care actioneaza pentru ameliorarea simptomelor).

Un produs ar putea contine mai multe ingrediente active, dar si altele inactive (conservanti, coloranti alimentari etc.). Cunoasterea acestora este importanta pentru cei care au alergii la unele tipuri de ingrediente inactive.

2. Indicatii sau utilizari - sunt prezentate simptomele pe care medicamentul le poate trata.

3. Contraindicatii - se refera la informatiile care trebuie oferite in cazul in care medicamentul interactioneaza cu alte medicamente sau alte situatii care trebuie evitate in timpul tratamentului pentru a nu se declansa efecte nedorite.

4. Administrare - include specificatii referitoare la cantitatea de medicament care trebuie administrata copilului si modul potrivit in care se va face acest lucru.

5. Alte informatii - cuprinde orice alta informatie importanta, cum ar fi modul de pastrare al medicamentului.

6. Intrebari si comentarii - contine cateva date de contact ale firmei producatoare pentru a fi contactata pentru eventuale intrebari sau comentarii.

Doctorul poate solicita pe parcursul consultatiei raspunsuri la urmatoarele intrebari:

- care este denumirea medicamentului folosit?
- cat timp a fost administrat?
- care a fost schema de tratament utilizata?
- cum s-au manifestat reactiile adverse?
- care este denumirea medicamentelor pe care copilul le-a luat in acelasi timp?

Alegeti un medicament care va trata doar simptomele copilului. Daca acesta are doar secretii nazale, nu trebuie sa i se administreze si medicamente recomandate pentru dureri de cap si febra.

- Asigurati-va ca toata lumea care are grija de copil stie ce medicamente trebuie sa i se administreze acestuia si cand anume.
- Se vor citi prospectele medicamentelor cu mare atentie.
- Se vor pastra medicamentele in ambalajele originale pentru a se putea observa detaliile importante de pe eticheta si datele acestora de expirare. Acestea vor fi depozitate in locuri in care cei mici nu le pot vedea si nici nu pot ajunge la ele.
- Nu se vor administra medicamente OTC pentru tratarea racelii la copiii mai mici de patru ani, decat atunci cand medicul pediatru recomanda acest lucru.
- Nu se va administra aspirina sau medicamente care contin aspirina la copiii sub varsta de 18 ani. Aspirina poate provoca o boala grava numita sindromul Reye.
- Nu se vor combina mai multe medicamente OTC, cu exceptia cazului in care medicul pediatru permite acest lucru.
- Nu se vor amesteca medicamente antitusive cu cele de tip OTC, intrucat multe dintre medicamentele eliberate fara prescriptie medicala contin antihistaminice si acetaminofen.
- Nu se vor utiliza medicamente OTC dupa data expirarii.
- Nu se vor administra copiilor medicamente indicate adultilor, intrucat efectele secundare pot fi grave.
- Nu se va astepta o perioada prea lunga de timp pana la consultatia medicala. Daca micutul a folosit astfel de medicamente timp de mai multe zile si simptomele par sa se inrautateasca se va consulta cat mai repede medicul.

A face copiii sa ia medicamente poate fi dificil. Nu exista o abordare „unica pentru toate”.

Atunci cand alegeti medicamente pentru copii, este important sa luati in considerare varsta copilului, capacitatea de inghitire, usurinta de administrare si accesibilitatea produsului.

intrebati copilul despre preferinta lor pentru formulari si arome.

Exista diferite moduri de a modifica gustul, gustul si senzatia de gura a medicamentelor, ceea ce poate ajuta la imbunatatirea gustului.

Farmacistii pot asista cu sfaturi privind formularile sau metodele adecvate de administrare.

Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9722353/