9 informatii fascinante despre lacrimi

Lacrimile ascund informatii fascinante, putin stiute de multi dintre noi.

In afara de rolul lor de a mentine globul ocular lubrifiat, ele contin proteine si alte substante care combat infectiile organelor de vaz.

Interesant este ca, in timp ce multe animale secreta lacrimi, doar oamenii le pot elimina pe fond emotional.

In fiecare zi, oamenii produc aproximativ 150-300 ml de lacrimi, indiferent daca plang sau nu. Aflati si alte curiozitati mai putin cunoscute despre lacrimi!

Desi rolul functional al lacrimilor este limpede pentru lumea stiintifica, cercetatorii nu pot explica in mod concret de ce plang oamenii.

Din perspectiva evolutionista, plansul a fost, la inceputul omenirii, o forma de semnalizare silentioasa a pericolelor, astfel incat pradatorii sa nu simta vulnerabilitatea potentialelor victime.

Pe masura ce comportamentul unui om evolueaza odata cu trecerea timpului, plansul indica resimtirea unui disconfort, dorinta de consolare sau o suferinta personala.

Lacrimile fac parte din mecanismul remedierii relatiilor interpersonale defectuoase, spun psihologii.

Este dificil sa pedepsesti sau sa te certi cu o persoana care plange, lacrimile actionand ca factor de atenuare a conflictelor.

Iar lucrurile interesante despre secretiile lacrimale nu se opresc aici.

Filmul pe care lacrimile il formeaza pe suprafata ochilor este un sistem complex, constituit din trei straturi uleiuri, apa si mucus.

Cel de apa este cel mai gros si contine electroliti (sodiu si potasiu), proteine (in special enzime), glucoza si alte substante.

Uleiurile din stratul exterior al lacrimilor au rolul de a le incetini evaporarea. Compozitia secretiilor lacrimale se schimba in functie de starea de sanatate generala a organismului.

Produse in mare parte de glandele lacrimale localizate deasupra colturilor exterioare ale ochilor, lacrimile sunt distribuite pe suprafata globului ocular prin clipire.

Acestea se scurg apoi prin canalele nazolacrimale, fiind inghitite sau devenind parte a fluidelor nazale (astfel se explica nasul infundat dupa plans).

Daca lacrimile sunt secretate intr-o cantitate mai mare, ele ajung sa se scurga peste pleoapele inferioare, pe obraji.

In afara faptului ca lacrimile lubrifiaza ochii si faciliteaza curatarea acestora de impuritati, ele indeplinesc aceleasi scopuri ca sangele: transporta oxigen si alti nutrienti si elimina toxinele.

Totodata, ajuta la imbunatatirea calitatii imaginii formate pe retina, netezind neregularitatile de pe suprafata globului ocular (din acest motiv, ochii uscati produc vederea incetosata).

Nu in ultimul rand, lacrimile indeplinesc si rolul de mecanism de aparare, deoarece anticorpii acestora, enzimele si ale componente ale sistemului imunitar din compozitia secretiilor lacrimale protejeaza ochii de microorganismele periculoase.

Lacrimile se impart si ele in mai multe tipuri, diferentiate prin scopul productiei lor si compozitia chimica. Lacrimile bazale sau continue sunt secretate pentru a asigura functionalitatea organelor de vaz, prin lubrifiere, protectie si asigurare a substantelor esentiale sanatatii acestora.

Al doilea tip de lacrimi sunt cele reflexe, care apar in urma unei agresiuni din mediu (fum, vant, lumina puternica, corp strain, substante chimice si intepatoare etc.) si au rolul de a preveni iritatiile si disconfortul.

Lacrimile psihogenice sunt stimulate de emotii intense. Un studiu derulat in anii '80 a descoperit ca secretiile lacrimale survenite pe fond emotional contin mai multe proteine decat celelalte tipuri de lacrimi.

Oamenii de stiinta cred ca a treia categorie de lacrimi poate fi modalitatea organismului de a scapa de chimicalele produse sub efectul stresului.

Studiile de specialitate au scos in evidenta o tendinta interesanta in comportamentul oamenilor in timp ce copiii de ambele sexe plang la fel de frecvent, la maturitate femeile tind sa verse mai multe lacrimi decat barbatii.

Chiar si asa, specialistii spun ca modul in care oamenii isi exprima emotiile depinde in cea mai mare parte de factori culturali si psihologici, nu de sex in mod necesar.

Toate vertebratele terestre produc primele doua tipuri de lacrimi, cele bazale si cele reflexe.

Insa oamenii sunt singurii care plang sub efectul emotiilor, in ciuda ultimelor studii care sustin ca si elefantii ar secreta lacrimi atunci cand sufera.

Plansul este considerat a fi un act cathartic, intrucat ajuta la eliberarea tensiunii si a emotiilor interiorizate.

Insa efectul plansului asupra starii generale de dispozitie depinde si de contextul in care se petrece.

Intr-un studiu international efectuat pe un esantion de 5000 de barbati si femei, s-au putut evidentia patternuri pozitive si negative ale plansului.

Astfel, persoanele sustinute moral in timpul unui episod de plans sunt cele care tind sa se simta mai bine imediat dupa.

Pe de alta parte, participantii la studiu care au incercat sa isi opreasca lacrimile ori s-au simtit stanjeniti pentru ca au plans, s-au ales ulterior cu o dispozitie proasta.

Iar un alt studiu dedicat aceluiasi subiect a descoperit ca plansul poate avea efectul contrar celui cathartic, in cazul persoanelor cu simptome ale depresiei.

Orice persoana poate avea momente in care sa nu isi poata stapani lacrimile, din pricina emotiilor accentuate.

Insa in anumite afectiuni neurologice, plansul si rasul pot sa apara incontrolabil, fiind considerate patologice.

Exemple de boli care se manifesta prin aceste simptome sunt accidentul vascular cerebral, boala Alzheimer, scleroza multipla si scleroza laterala amiotrofica (numita si boala Lou Gehrig).

Un studiu publicat in revista "Science" arata ca lacrimile unei femei contin o componenta chimica speciala ce poate fi detectata de barbati si care are rolul de a descuraja excitatia sexuala a partenerului.

Cercetatorii sunt de parere ca, de-a lungul evolutiei speciei umane, intre cele doua sexe a evoluat si o comunicare de natura chimica, inclusiv prin intermediul plansului.

In plus, profesorii Universitatii din California, San Francisco, au observat ca celulele glandelor lacrimale ale femeilor, privite la microscop, sunt diferite de cele ale barbatilor.

Canalele lacrimale ale unui barbat sunt mai mari, permitand lacrimilor sa fie drenate aproape complet si sa nu se reverse peste pleoapa inferioara, pe pometi si obraji.