Totul despre impotenta

Vezi galerie foto

Impotenta este imposibilitatea persistenta de a mentine o erectie, satisfacatoare pentru contactul sexual. Medicii specialisti folosesc de obicei termenul de disfunctie erectila, pentru descrierea acestei afectiuni, si pentru a o diferentia de alte tulburari legate de actul sexual, ca lipsa dorintei sexuale sau probleme de ejaculare sau orgasm. Acest articol este despre impotenta, definita ca si disfunctie erectila.

Impotenta poate include incapacitatea totala de a atinge erectia, o abilitate inconstanta de a face acest lucru sau tendinta de a sustine numai erectii foarte scurte. Aceste variatii definesc impotenta si fac estimarea acesteia dificila. Expertii sunt de parere ca impotenta afecteaza intre 10 si 15 milioane de americani. In anul 1985, Institutul Medical National de Cercetare Ambulatorie a raportat 525000 de consulturi ambulatorii pentru disfunctia erectila.

Impotenta are de obicei o cauza organica, ca o afectiune, un traumatism sau efecte adverse ale unor medicamente. Orice tip de afectiune care afecteaza circulatia sanguina la nivelul penisului, are potentialul de a produce impotenta. Incidenta impotentei creste cu varsta: 5% dintre barbatii de aproximativ 40 de ani si 15-25% dintre barbatii de 65 de ani au impotenta. Totusi, nu este o parte inevitabila a procesului de imbatranire.

Impotenta se trateaza la toate grupele de varsta, iar acest lucru incepe sa fie din ce in ce mai cunoscut. Multi barbati s-au adresat medicului si au recapatat o viata sexuala aproape normala, datorita tratamentelor imbunatatite si de succes ale impotentei. Medicii urologi, specializati in probleme ale tractului urinar, sunt cei care trateaza impotenta, mai ales complicatiile acesteia.

Penisul contine doua camere, denumite corpul cavernos, care strabat tot organul. Un tesut spongios umple camerele. Corpii cavernosi sunt inconjurati de o membrana, denumita tunica albugineea. Tesutul spongios contine musculatura neteda, tesut fibros, spatii libere, vene si artere. Uretra, care este canalul de ejaculare si urinat, se intinde pe dedesubtul corpilor cavernosi.
Erectia incepe prin stimulare mentala si senzitiva. Impulsurile de la nivel cerebral si de la nivelul nervilor regionali determina relaxarea musculaturii corpilor cavernosi, permitand intrarea sangelui si umplerea spatiilor libere. Sangele determina cresterea presiunii la nivelul corpilor cavernosi, producand dilatarea penisului. Tunica albugineea ajuta la captarea sangelui la nivelul corpilor cavernosi, sustinand astfel erectia. Erectia incepe sa se termine cand musculatura penisului se contracta, oprind intrarea sangelui la acest nivel si deschizand canalele de iesire.

Deoarece erectia necesita o secventa de evenimente, impotenta poate aparea cand unul dintre acestea a fost perturbat. Secventa include impulsurile nervoase de la nivel cerebral, la nivelul maduvei spinarii si regiunea penisului, raspunsul musculaturii, tesuturilor fibroase, venelor si arterelor din apropierea corpului cavernos.

Cea mai frecventa cauza de impotenta este reprezentata de afectarea arterelor, musculaturii netede si tesutului fibros, frecvent secundar unei afectiuni. Aceste afectiuni pot fi diabetul, bolile renale, alcoolismul cronic, scleroza multipla, ateroscleroza si bolile vasculare - reprezentand aproximativ 70% din cazurile de impotenta. Intre 30 si 50 % dintre barbatii cu diabet prezinta si impotenta.
Interventiile chirurgicale, de exemplu cea pentru prostata, pot traumatiza nervii si arterele de la nivelul penisului, cauzand impotenta. Traumatismele penisului, maduvei spinarii, prostatei, vezicii urinare si pelvisului pot conduce la impotenta prin lezarea nervilor, muschilor netezi, arterelor si tesutului fibros al corpilor cavernosi.

De asemenea, multe medicamente au ca si efecte adverse, impotenta. Acestea includ medicamentele antihipertensive, antihistaminicele, antidepresivele, tranchilizantele, supresive ale apetitului si cimetidina (un medicament antiulceros).
Expertii sunt de parere ca factorii psihologici sunt implicati in 10 pana la 20% dintre cazurile de impotenta. Acesti factori includ stresul, anxietatea, sentimentul de vinovatie, depresia, stima de sine scazuta si teama de esec sexual. Asemenea factori sunt asociati in mod clar cu mai mult de 80% din cazurile de impotenta, de obicei ca reactii secundare a cauzelor fizice asociate.
Alte cauze posibile de impotenta sunt fumatul, care afecteaza circulatia sanguina la nivelul venelor si arterelor, tulburarile hormonale, ca nivelul scazut de testosteron.

Istoricul bolii pacientului

Istoricul medical si sexual ajuta la definirea gradului si naturii impotentei. Istoricul medical poate evidentia boli care conduc la impotenta. O simpla trecere in revista a activitatii sexuale ar putea face deosebirea intre tulburari ale erectiei, orgasmului sau a dorintei sexuale.
Un istoric de tratamente medicamentoase sau droguri ilegale poate sugera o cauza chimica. Efectele medicamentelor reprezinta aproximativ 25% din cazurile de impotenta. Oprirea sau inlocuirea unui anumit medicament poate vindeca problema.

Examenul fizic

Examenul clinic general poate sugera anumite afectiuni sistemice. De exemplu, daca penisul nu raspunde cum ar trebui la anumite tipuri de atingeri, ar putea exista o problema la nivelul sistemului nervos. Anumite caracteristici sexuale secundare anormale, de exemplu distributia pilozitatii, poate orienta catre o problema hormonala, sugerand implicarea sistemului endocrin. O problema de circulatie ar putea fi banuita, daca exista de exemplu un anevrism abdominal. Anumite caracteristici anormale ale penisului pot sugera cauza impotentei - de exemplu, indoirea penisului in timpul erectiei ar putea fi rezultatul bolii Peyronie.

Teste de laborator

Anumite teste de laborator pot ajuta in punerea diagnosticului. Testele pentru bolile sistemice includ hemoleucograma completa, analiza urinii, profilul lipidic si masurarea creatininei si a enzimelor hepatice. Pentru pacientii cu apetit sexual scazut, masurarea nivelului de testosteron la nivel sanguin poate furniza informatii despre sistemul endocrin.

Alte teste

Monitorizarea erectiilor care apar in timpul somnului (tumefierea peniana nocturna) pot exclude anumite cauze psihologice ale impotentei. Barbatii sanatosi au erectii involuntare in timpul somnului. Daca erectiile nocturne nu apar, atunci cauza impotentei este mult mai probabil una de ordin fizic decat psihologic. Cu toate acestea, testele erectiilor nocturne nu sunt foarte sigure. Cercetatorii nu au standardizat aceste teste si nu au stabilit cand ar trebui aplicate pentru cele mai bune rezultate.

Examenul psihosocial

Examinarea psihosociala, folosind un interviu si chestionar, ar putea releva factori psihologici. Partenerul barbatului ar putea fi de asemenea chestionat pentru a determina asteptarile si perceptiile inregistrate in timpul actului sexual.

Majoritatea medicilor specialisti sugereaza ca tratamentul impotentei respecta un anumit patern incepand cu tratamente neinvazive pana la cele mai invazive. Aceasta inseamna ca in prima etapa se va intrerupe orice tip de medicament considerat daunator.
Psihoterapia si schimbarea tipului de comportament sunt considerate ulterior, urmate de dispozitivele aspirative, medicatia orala, apoi injectabila local si dispozitivele implantate pe cale chirurgicala (si, in cazuri rare, interventii chirurgicale asupra arterelor si venelor).

Psihoterapia

Specialistii trateaza impotenta de cauza psihologica folosind tehnici care scad anxietatea legata de contactul sexual. Partenerul pacientului ar putea ajuta in aplicarea acestei tehnici, ce implica dezvoltarea treptata a intimitatii si stimularii. Asemenea tehnici pot ajuta in ameliorarea anxietatii in paralel cu tratarea impotentei de cauza organica.

Tratament medicamentos

Medicamentele pentru tratamentul impotentei pot fi administrate pe cale orala, injectate la nivelul penisului sau inserate la nivelul uretrei, la nivelul varfului penisului. In martie 1998, Asociatia Medicamentelor si Alimentelor a aprobat substanta sildenafil citrat (denumita si Viagra), primul medicament folsit in tratarea impotentei. Acesta se administreaza cu o ora inainte de activitatea sexuala si actioneaza prin cresterea efectelor oxidului nitric, o substanta care relaxeaza musculatura neteda de la nivelul penisului, in timpul stimularii, permitand astfel un flux sanguin crescut la acest nivel. In timp ce sildenafil imbunatateste raspunsul la stimularea sexuala, el nu declanseaza automat erectia, cum fac alte medicamente injectabile. Doza recomandata este de 50 mg, iar medicul specialist poate ajusta aceasta doza la 100mg sau 25 mg, in functie de nevoile pacientului. Medicamentul nu ar trebui folosit mai mult de o data pe zi.

Testosteronul oral poate reduce impotenta la pacienti cu nivel scazut al testosteronului. Pacientii au sustinut eficienta altor medicamente - incluzand hidroclorid yohimbina, inhibitori ai dopaminei si serotoninei si trazodon, dar nici unul dintre studiile efectuate nu a demonstrat eficienta acestor medicamente in ameliorarea impotentei. Unele ameliorari observate prin folosirea acestor medicamente ar putea fi rezultatul efectului placebo, care semnifica ameliorarea care apare pentru ca pacientul crede ca aceasta imbunatatire va avea loc.

Multi pacienti obtin potenta prin injectarea unor medicamente la nivelul penisului, producand congestionarea penisului cu sange. Medicamentele de tipul papaverinei hidroclorid, fentolaminei si alprostadil dilata vasele sanguine. Aceste medicamente pot produce anumite efecte adverse ca erectia persistenta (priapism) sau cicatrizare. Nitroglicerina, un relaxant muscular, poate creste uneori erectia prin frecare de suprafata penisului.

Sistemul pentru inserarea unei tablete de alprostadil la nivelul uretrei poarta denumirea de MUSE. Sistemul foloseste un aplicator pentru inserarea pastilei la nivelul uretrei, pe varful penisului, pe o suprafata de 1 cm adancime. Erectia va incepe dupa 8-10 minute si va dura aproximativ 30-60 de minute. Cele mai frecvente efecte adverse ale preparatului includ: durere la nivelul penisului, testiculelor sau a ariei dintre penis si rect; senzatie de caldura sau de arsura la nivelul uretrei; inrosirea tegumentelor penisului datorita cresterii fluxului sanguin; sangerare minora uretrala sau hiperpigmentare.
Cercetarile asupra medicamentelor pentru tratamentul impotentei se extind rapid. Se recomanda consultul medicului specialist pentru recomandari in acest domeniu.

Dispozitive de aspirare

Dispozitivele mecanice cu vid produc erectia prin formarea unui vid partial in jurul penisului, determinand drenarea sangelui la nivelul penisului, cu congestionarea si expansiunea acestuia. Dispozitivul are trei componente: un cilindru de plastic, in care este plasat penisul; o pompa care scoate aerul din cilindru; si o banda elastica, care se dispune in jurul penisului, pentru a mentine erectia dupa indepartarea cilindrului si in timpul actului sexual, prevenind refluarea sangelui de la nivelul penisului.
O varianta a dispozitivului cu vid implica un invelis de cauciuc semirigid, care se plaseaza la nivelul penisului si ramane pe loc pana la atingerea erectiei si in timpul actului sexual.

Tratament chirurgical

Chirurgia are 3 scopuri:
1. implantarea unui dispozitiv ce produce erectia penisului;
2. reconstructia arteriala pentru cresterea fluxului de sange de la nivelul penisului;
3. blocarea venelor care permit refluarea sangelui in afara penisului.

Dispozitivele implantate, cunoscute sub denumirea de proteze, pot restabili erectia in cazul multor pacienti cu impotenta. Problemele posibile ale implantelor includ infectia si deteriorarea mecanica. Problemele de mecanica au diminuat in ultimii ani datorita tehnologiilor avansate.

Implantele flexibile constau de obicei in doua tije pereche, care sunt inserate pe cale chirurgicala la nivelul corpului cavernos, cele doua camere pereche care sunt dispuse de-a lungul penisului. Pacientul va ajusta mecanic pozitia penisului, deci si tijele. Ajustarea nu afecteaza lungimea sau grosimea penisului.

Implantele expandabile constau din doi cilindri pereche, care se insereaza pe cale chirurgicala la nivelul penisului si care se pot expansiona folosind un fluid sub presiune. Exista niste tuburi care conecteaza niste cilindri la un rezervor cu fluid si la o pompa, care sunt de asemenea implantate pe cale chirurgicala. Pacientul va umfla cilindrii prin exercitarea unei presiuni asupra unei pompe, situata sub tegumentul scrotului. Implantele expandabile pot creste intr-o anumita masura lungimea si grosimea penisului. De asemenea, acestea mentin penisul intr-o stare naturala atunci cand nu sunt expansionate.

Interventia chirurgicala pentru corectarea arterelor poate reduce impotenta produsa prin obstructie, care blocheaza fluxul sanguin de la nivelul penisului. Cel mai bun candidat pentru acest tip de interventie chirurgicala este barbatul tanar, cu un blocaj discret al arterei, secundar unui traumatism al ariei de bifurcatie sau a unei fracturi a pelvisului. Procedura da mai putine rezultate la barbatii invarsta cu un blocaj mai intins.
Interventia chirurgicala pe venele care permit refluarea sangelui de la nivelul penisului consta intr-o procedura opusa, un blocaj intentionat. Prin blocarea venelor (ligatura) se poate reduce pierderea sangelui care scade rigiditatea penisului in timpul erectiei. Cu toate acestea, expertii au unele indoieli in legatura cu eficienta pe termen lung a acestor proceduri.

Noile descoperiri in domeniul medicatiei sub forma de supozitoare, medicamente injectabile, implante si dispozitive cu vid, au extins optiunile terapeutice ale pacientilor cu impotenta. Aceste progrese au crescut si numarul pacientilor care apeleaza la serviciile medicale.
Un medicament cu administrare orala, fentolamina, s-ar putea alatura sildenafilului, din grupa tratamentelor neinvazive. Alte tratamente, aflate in stadiu experimental, includ reconstructia chirurgicala pentru tulburari ale arterelor si venelor de la nivelul penisului. Chiar daca aceasta metoda este eficienta sau nu, progresele metodelor traditionale ar trebui sa creeze mai multe metode de tratament a impotentei.

Impotenta este o incapacitate persistenta de a mentine erectia suficient pentru desfasurarea actului sexual.
Impotenta afecteaza intre 10 si 15 milioane de barbati americani.
Impotenta are de obicei o cauza organica.
Impotenta este tratabila la orice varsta.
Tratamentele includ psihoterapie, terapie medicamentoasa, dispozitive cu vid sau diverse metode de interventie chirurgicala.