Cresterea sau scaderea brusca in greutate

Indicele de masa corporala (IMC) reprezinta un parametru folosit in practica medicala, calculat in functie de greutatea si inaltimea unei persoane. Valorile considerate normale pentru acest parametru sunt situate in intervalul 18,5-24,9, ceea ce este sub acest interval reprezentand subponderabilitatea, iar ceea ce se afla peste aceste valori reprezentand supraponderabilitate si diferite grade de obezitate.

Acest indice de masa corporala nu este unul fix pe durata vietii unei persoane. El se modifica odata ce persoana respectiva creste, atinge o anumita valoare la maturitate, cand se poate mentine in platou sau poate avea unele variatii in functie de regimul alimentar al acesteia sau alti factori asupra carora vom reveni.

Pierderea sau castigul catorva kilograme reprezinta procese normale care nu ar trebui sa puna semne de intrebare. Sunt insa, unele aspecte importante cu privire la aceste modificari ponderale. Daca persoana respectiva scade sau ia in greutate un numar mai mare de kilograme, brusc, fara intentie si intr-un interval de timp scurt ( 2-3 saptamanai 2-3 luni), este indicata efectuarea unor investigatii medicale pentru a evalua cauzele care stau la baza acestor fluctuatii de masa corporala.

Scaderea ponderala marcata intr-un timp scurt fara ca pacientul sa-si fi schimbat regimul alimentar, sa urmeze o dieta sau sa aiba intentia de a slabi, poate fi un indiciu pentru o afectiune medicala inca nedescoperita.

Sinteza in exces a hormonilor tiroidieni (hipertiroidismul) produce scaderea in greutate in pofida faptului ca pacientul de alimenteaza. Alaturi de pierderea ponderala pot sa apara aritmii cardiace, transpiratii, tremuraturi sau accelerarea tranzitului intestinal. De asemenea, tot in legatura cu procesele metabolice si sinteza hormonala, diabetul zaharat fara tratament, se manifesta prin sete excesiva si mictiuni frecvente, cresterea apetitului, dar si scadere ponderala.

Eroziunile mucoaselor de pe tractul gastro-intestinal, bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica), sunt alte cauze ale deficitului ponderal, alaturi de care mai pot sa apara durerea abdominala, tulburarile de tranzit (diaree cu sau fara striuri sanguinolente), distensie abdominala si senzatia de slabiciune generalizata.

O scadere brusca in greutate poate fi, in unele cazuri, primul indiciu care sa atraga atentia asupra existentei unor neoplazii aflate in stadii mai avansate. Sistemul digestiv poate fi afectat de diferite forme de cancer atat la nivelul tubului digestiv (stomac, intestin, colon), cat si la nivelul glandelor anexe (ficat, pancreas), iar pierderea majora in greutate, alaturi de anemie, oboseala sau alterarea starii generale, reprezinta manifestari frecvent intalnite la acesti pacienti.

Boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), insuficienta cardiaca (IC), insuficienta suprarenala (boala Addison) si boala celiaca determina si acestea o scadere inexplicabila in greutate. De asemenea, tuberculoza pulmonara (TBC), infectiile cu HIV/SIDA, consumul de droguri (amfetamina, cocaina), precum si abuzul de alcool si cafea reprezinta alte cauze ale deficitului ponderal brusc instalat.

Pentru a mentine greutatea corporala la valori normale, cantitatea de calorii ingerate trebuie sa fie echilibrata de consumul acestora prin necesarul pentru procesele fiziologice (metabolismul de baza), respectiv activitatea fizica desfasurata in timpul zilei. Si in aceasta situatie, la fel ca in cazul scaderii ponderale, castigul catorva kilograme nu ar trebui sa puna probleme.

Cauzele pentru care o persoana castiga involuntar mai multe kilograme in plus intr-un timp scurt sunt numeroase. Studii medicale au demonstrate ca privarea de somn reduce si sinteza unor hormoni responsabili de reglarea apetitului, lipsa lor ducand la cresterea poftei de mancare. Viata intr-un mediu stresant, sedentarismul la locul de munca, supraalimentarea, consumul de alimente cu un continut ridicat de calorii goale (fast-food, conservanti, aditivi etc.) deregleaza echilibrul hormonal si hipotalamic dintre foame si satietate.

Hipotiroidismul scade catabolismul, astfel, caloriile ingerate se pot depune cauzand surplus ponderal. Boala Cushing este o afectiune medicala caracterizata de excesul de cortizol. Mecanismele prin care se produce castigul ponderal in aceasta situatie sunt mai multe. Cortizolul creste nivelul glucozei in sange, predispune la acumularea de tesut adipos in special la nivel abdominal, si, de asemenea, conduce la retentie hidrosalina si edeme.

Diabetul zaharat de tip 2 este o alta afectiune medicala in cadrul careia metabolismul este afectat in sensul diminuarii utilizarii de glucoza si nutrienti de catre organism, cu depunerea acestora sub forma de masa adipoasa. O dieta alimentara cu un consum ridicat de sare poate fi asociat cu o crestere brusca in greutate prin retentie hidrosalina si acumularea de edeme.

In ceea ce priveste factorul psihic, acesta poate actiona atat in sensul scaderii, cat si a cresterii ponderale. Starile depresive si anxietatea pot reduce pofta de mancare pentru unii pacienti, in timp ce pentru altii va functiona invers. Modificarile hormonale in perioada perimenopauzala contribuie si acestea la castig ponderal .

Cresterea in greutate poate fi insotita de alte manifestari clinice precum febra, oboseala excesiva, transpiratii si palpitatii, dispnee, sensibilitate la nivel abdominal, picioare tumefiate sau dureroase ca urmare a edemelor. Prezenta acestora in contextul cresterii ponderale involuntare este un motiv ca pacientul sa se prezinte la medic pentru investigatii suplimentare.

De rutina, se vor efectua testele de sange, ionograma, se va evalua functia cardio-respiratorie. Acolo unde este necesar, medicul va cere dozari hormonale (hipotiroidism, boala Cushing) sau investigatii imagistice (ecografii, CT, RMN).

Deficitul hormonal va fi tratat prin substitutie externa sau medicatie specifica pentru echilibrarea nivelurilor hormonale in situatia in care aceasta este cauza castigului ponderal. Se recomanda un regim alimentar echilibrat si sanatos, precum si includerea miscarii/ activitatii fizice in stilul de viata in functie de capacitatea de efort a pacientului.

Scaderea ponderala in greutate obtinuta in mod involuntar este o manifestare nespecifica, motiv pentru care seria investigatiilor medicale necesare pentru a stabili o cauza anume trebuie sa inceapa de la o anamneza detaliata.

Pacientul trebuie evaluat in legatura cu prezenta sau absenta apetitului, modificari recente ale regimului alimentar, alte simptome asociate (febra, astenie, transpiratii in timpul noptii, stari de greata sau ameteala). Totodata, ce vor cere detalii cu privire la cuantificarea pierderii ponderale si a perioadei de timp in care a aparut aceasta, daca exista probleme la inghitirea bolului alimentar (disfagie) sau tulburari de tranzit intestinal.

Ulterior, se va efectua examenul obiectiv complet cu atentie asupra bolilor cronice si a sistemelor cardio-vascular, respirator si digestiv. In functie de aceste prime date obtinute, investigatiile paraclinice vor viza testele de sange (hemoleucograma, ionograma, uree, creatinina), iar in acord cu suspiciunea clinica, prezenta unor comorbiditati asociate si varsta pacientului, se vor efectua teste imagistice (CT, RMN, radiografie toracica), dozari hormonale si serologie pentru excluderea infectiei HIV, TBC sau a altor procese infectiose care ar putea determina o scadere ponderala.

O pierdere ponderala involuntara intre 5-10% din greutate intr-un interval de pana la 6 luni este considerata un motiv pentru care pacientul trebuie sa se adreseze medicului in vederea efectuarii investigatiilor medicale necesare si a tratamentului recomandat in urma acestora.

Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/symptoms/unexplained-weight-loss/basics/when-to-see-doctor/sym-20050700
https://www.mayoclinic.org/symptoms/unexplained-weight-loss/basics/causes/sym-20050700
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31062250/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31012296/