7 mituri explicate despre dieta vegana

Dieta vegana, care promoveaza beneficiile unei alimentatii bazate exclusiv pe hrana de origine vegetala, a dat nastere multor mituri de cand a devenit extrem de populara la nivel mondial.

Aceste regimuri alimentare se bazeaza exclusiv pe consumul de plante, germeni si seminte, interzicand complet inclusiv laptele, branza si ouale permise in alte diete vegetariene.

Reprezentantii Asociatiei Americane de Dietetica din SUA sustin ca o dieta vegana bine planificata este foarte sanatoasa, adecvata din punct de vedere nutritional si benefica pentru sanatate in general.

Insa exista multe idei preconcepute despre acest tip de diete, pe care specialistii le explica detaliat pentru publicul larg.

Printre beneficiile oferite de o dieta vegana se numara reducerea nivelului de colesterol si glicemie, mentinerea unui indice de masa corporala optim si prevenirea bolilor cardiovasculare si a cancerului.

Oponentii acestei diete ii contesta avantajele, in special prin invocarea pierderii unor nutrienti esentiali organismului uman, care pot proveni exclusiv din hrana de origine animala.

Dezbaterile cu argumente pro si contra au condus si la nasterea multor mituri care pot reprezenta surse periculoase de dezinformare. Cele mai importante din ele sunt explicate de expertii medicali.

Unul dintre cele mai mari mituri legate de dietele vegane spune ca acestea sunt sanatoase, indiferent de modul in care sunt ele planificate.

Insa medicii nutritionisti avertizeaza asupra faptului ca atat regimurile alimentare vegetariene, cat si cele omnivore, pot fi adecvate sau inadecvate.

O dieta vegana urmata necorespunzator poate sa aiba un impact negativ asupra starii de sanatate, cata vreme nu furnizeaza complexul de nutrienti esentiali bunei functionari a organismului.

Diferenta dintre o dieta vegana sanatoasa si una nociva este facuta de alegerile alimentare ale persoanei care o urmeaza.

In lipsa unui efort constient de introducere in alimentatie a surselor de nutrienti cruciale, se pot instala cu rapiditate deficiente in complexul de vitamine B, vitamina D, fier, acizi grasi omega-3, iod sau zinc.

In plus, o dieta vegana este intotdeauna restrictiva din punct de vedere caloric, ceea ce poate insemna o predispozitie accentuata spre malnutritie.

Un alt mit fals, desfiintat de cercetarile efectuate in domeniu.

Cateva studii de specialitate au evidentiat faptul ca majoritatea persoanelor care respecta o dieta vegana beneficiaza de un aport zilnic chiar mai bogat de vitamine si minerale, decat cele care au un regim alimentar omnivor.

Acest lucru se explica prin abundenta de fructe si legume din planul alimentar vegan, alimente care contin cele mai multe vitamine, minerale, fibre si fitochimicale.

Combinate eficient si consumate in cantitati suficiente, sursele de hrana vegetale pot oferi organismului toti nutrientii pretiosi pentru mentinerea starii perfecte de sanatate, sustin specialistii.

In realitate, femeile insarcinate isi pot continua regimul alimentar vegan fara sa isi puna sarcina in pericol, cata vreme se concentreaza pe un aport suficient de calorii si nutrienti specifici, printre care se numara vitaminele B12 si D, fierul si calciul.

Iar la fel ca in cazul celorlalte gravide, viitoare mame vegane trebuie sa beneficieze de o monitorizare medicala prenatala continua si sa urmeze intocmai recomandarile medicului privind administrarea suplimentelor nutritive necesare in sarcina.

Organismul uman necesita 20 de aminoacizi diferiti pentru a-si produce proteinele, iar pe unii dintre ei (9 la numar) nu ii poate procura decat din hrana.

Acesta poarta numele de aminoacizi esentiali, pe care majoritatea surselor animale de hrana ii furnizeaza sub forma "proteinelor complete".

Cele mai multe plante nu sunt, individual, surse de aminoacizi esentiali, insa lucrurile se schimba atunci cand hrana vegetala este consumata intr-o forma diversificata.

O varietate de plante, introdusa in dieta, poate acoperi necesarul de proteine complete de care corpul are nevoie pentru a functiona in mod optim.

Asadar, este posibil ca o dieta vegana sa acopere necesarul de aminoacizi esentiali.

In timp ce studiile de specialitate arata ca, in general, adeptii dietelor vegane sunt mai supli, lucrurile nu stau intotdeauna in acest fel.

Medicii nutritionisti sustin ca exista cazuri in care pacientii castiga in greutate odata ce fac tranzitia de la un regim alimentar obisnuit, la unul bazat exclusiv pe hrana de natura vegetala.

Acest lucru se intampla atunci cand aportul scazut de proteine este compensat de o suplimentare a aportului de carbohidrati.

De vreme ce carbohidratii sunt mai putin satiosi decat proteinele, apare necesitatea unui consum mai mare al acestor nutrienti, ceea ce se traduce desigur printr-un numar mai mare de calorii.

Pentru evitarea ingrasarii dupa adoptarea unei diete vegane, specialistii recomanda concentrarea meselor in jurul legumelor (sarace in calorii) si cresterea aportului de proteine vegetale, care ajuta la instalarea senzatiei de satietate persistente (seminte de in, tofu, fasole si fructe oleaginoase).

O dieta vegana capabila sa sustina performanta atletica este posibila, sustin specialistii.

Mai mult decat atat, hrana de natura vegetala este bogata in compusi cu proprietati antiinflamatorii, foarte importanti pentru recuperarea necesara dupa depunerea unui efort fizic considerabil.

Atletii care nu consuma alimente de origine animala isi pot mentine vigurozitatea fizica prin mese echilibrate si diversificate, in care sa fie integrate surse de proteine vegetale, cereale integrale, fructe, legume si grasimi sanatoase.

Intrucat organismul copiilor se afla in plina dezvoltare, necesitatile lor nutritionale sunt mari, in special in privinta aportului de vitamine si minerale, mai ales de calciu si fier.

O dieta vegana bine planificata poate sa furnizeze nutrientii necesari unui copil in crestere, insa este foarte important ca parintii sa fie bine educati si informati despre modul in care trebuie sa arate regimul alimentar al unui copil sanatos.