Ce sunt cu adevarat aromele naturale si ce pericole ascund

Diferenta dintre aromele naturale si cele artificiale este destul de dificil de realizat. De altfel, majoritatea produselor din supermarket prezinta inscris pe ambalaj termenul de "arome naturale", care induce ideea de aditivi "sanatosi", comparativ cu cei de origine chimica.

In realitate, cele doua substante cu denumiri aparent opuse sunt mai asemanatoare decat se crede.

Specialistii ofera cateva explicatii accesibile publicului larg despre aromele naturale si artificiale, cum pot fi ele distinse si ce ingrediente ascund in spatele denumirilor complicate.

Aromele naturale sunt definite ca fiind substante (uleiuri esentiale, produse obtinute din rasini, hidrolizati de proteine, agenti distilati sau orice alte produse obtinute prin prajire, incalzire sau enzimoliza, o modificare chimica sau descompunere datorata unei enzime) ce contin constituentii de aromatizare derivati dintr-un condiment, fruct, suc de fructe, leguma, suc de legume, drojdie alimentara, planta, radacina, carne, oua, lactate sau produse de fermentatie.

Functia principala a aromelor naturale nu este una nutritionala, ci cea de aromatizare (imbunatatirea gustului unui aliment).

In baza de date oficiala a celor peste 80.000 de produse alimentare comercializate la nivel mondial, aromele naturale sunt al patrulea cel mai frecvent ingredient inscris pe etichetele alimentelor. Primele trei cele mai comune sunt sarea, apa si zaharul.

Aromele naturale si artificiale joaca un rol interesant in compozitia alimentelor. Ele sunt cele responsabile cu gustul produselor si sunt adaugate de obicei pentru a face un preparat sa para mai apetisant sau, in unele cazuri, pentru a inlocui un ingredient care s-a pierdut in timpul procesarii, pasteurizarii sau conservarii. Un exemplu elocvent in acest caz este sucul de portocale, in care producatorii adauga arome speciale care imita textura, gustul si culoarea fructului exotic.

Substantele identic naturale sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu aromele naturale, componentele fiind obtinute prin sinteza.

Diferenta dintre aromele naturale si cele artificiale este aproape absenta, sustin expertii in nutritie. Elementul care le distinge este originea lor. Mai exact, aromele naturale provin din surse naturale (ingredientul original se regaseste in natura si este purificat, descompus si procesat, apoi adaugat in produsul alimentar procesat).

Acest lucru nu inseamna ca un baton de cereale cu fructe de padure este preparat neaparat cu mure, zmeura si coacaze zdrobite. In acest caz, poate fi folosita o substanta regasita natural in aceste fructe, imbunatatita in laborator si introdusa in reteta produsului.

Pe de alta parte, aromele artificiale sunt concepute exclusiv de mana omului. Ele nu sunt derivate din nicio sursa naturala. Astfel, diferentierea se realizeaza prin originea moleculelor acestor arome: fie au fost procesate pe cale sintetica intr-un laborator, fie au fost purificate dupa extragerea lor dintr-o sursa naturala.

Un aspect comun al celor doua tipuri de arome adaugate in alimentele procesate este acela ca pot reprezenta pana la 50-100 de ingrediente transformate in diverse forme. Printre acestea se pot strecura cu usurinta solventi si conservanti care sa le mareasca volumul (uneori cu pana la 80%-90%!).

Astfel, aromele naturale pot contine, in esenta, chiar si ingrediente chimice, avand aceeasi actiune ca cea a aromelor artificiale. Specialistii spun ca substantele chimice din aromele naturale pot fi identice sau foarte asemanatoare cu cele sintetice.

Pana in prezent, oamenii de stiinta nu au putut sa demonstreze in ce masura aromele naturale (si potentialele lor ingrediente chimice) afecteaza sau nu sanatatea organismului. Dovezile adunate de cercetatori inclina balanta mai degraba spre ideea ca, in general, concentratiile de chimicale sunt prea mici pentru a avea efecte nocive. Chiar si asa, consumatorii se pot considera indusi in eroare, de vreme ce amestecul de ingrediente din spatele acestei denumiri este foarte dificil de aflat.

In afara lipsei de transparenta privind compozitia exacta de ingrediente denumita simplu "arome naturale", mai exista si o ingrijorare privind eventualul efect de dependenta dat de acestea. Multe arome (atat naturale, cat si artificiale), pot pacali consumatorii ca gusta arome care nu exista cu adevarat in viata reala.

Scopul producatorilor este ca aceasta aroma sa fie resimtita intens la prima degustare a produsului, iar apoi sa dispara cu rapiditate, pentru a creste dorinta de consum repetat al alimentului in cauza.

Academia Americana de Nutritie si Dietetica a lansat un avertisment privind efectul anumitor arome naturale si artificiale de a stimula poftele alimentare greu de controlat. Aceste gusturi imbietoare activeaza centrii placerii la nivel cerebral, avand o oarecare capacitate de a naste dependente alimentare periculoase.

Specialistii cred ca toti consumatorii ar trebui sa se informeze atent asupra efectelor aromelor adaugate in alimentele procesate, astfel incat sa iti formeze obiceiuri alimentare sanatoase si sa nu cada in prada strategiilor de marketing.

Producatorii pot face anumite alimente sa para mai apetisante decat sunt in realitate si sa le faca sa para mai proaspete, pentru a-si creste vanzarile. Consumatorii ajung sa prefere aceste produse procesate in defavoarea celor naturale, intrand intr-un cerc vicios care predispune in final la ingrasare si aparitia bolilor cronice pe fondul unei diete nesanatoase.

"Cu exceptia maladiilor cauzate de accidente, de otravire (plumb, arsenic, etc), de microorganisme extrem de virulente, de malformatii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute isi au originea, direct sau indirect, intr-o alimentatie gresita", potrivit doctorului W. Kollath. Expertii recomanda evitarea constanta a consumului de alimente procesate, in favoarea celor integrale si preparate prin metode traditionale.