Diabetul zaharat insulino-dependent (DZ de tip I) la copii

Vezi galerie foto

Diabetul zaharat este o afectiune endocrina caracterizata prin deficit al secretiei pancreatice de insulina. Insulina stimuleaza patrunderea glucozei in celule si folosirea acesteia ca substrat pentru producerea de energie.

In lipsa insulinei, glucoza nu mai poate fi utilizata de catre celule pentru producerea de energie si se acumuleaza in sange depasind nivelul sanguin normal. Copiii care au diabet si parintii acestora vor face fata mai bine provocarilor acestei boli daca vor fi cat mai bine informati despre aceasta afectiune si evolutia ei.

Parintii care au un copil cu diabet insulino-dependent trebuie sa fie atenti la dieta zilnica a copilului, la administrarea corecta a insulinei, la respectarea programului zilnic de exercitii fizice cat si la monitorizarea permanenta a glicemiei. Acest ritual zilnic va reprezenta una din partile cele mai importante ale tratamentului; este un proces consumator de timp si energie dar cu efecte benefice, pentru ca imbunatateste calitatea vietii micului pacient.

Parintii trebuie sa fie atenti la aparitia complicatiilor renale, oculare, cardiovasculare si neurologice, desi in perioada copilariei riscul aparitiei complicatiilor este mai mic decat la adultul cu diabet. Complicatiile se dezvolta in perioada de adult tanar, mai ales daca glicemia depaseste persistent nivelul tinta in timpul copilariei si al adolescentei. Profilaxia complicatiilor diabetului se realizeaza prin controlul adecvat al glicemiei in perioada adolescentei.

Copiii care sufera de DZ de tip I au fie hiper- fie hipoglicemie. Atat ei cat si parintii acestora trebuie sa invete sa recunoasca simptomele hipo- cat si ale hiperglicemiei. Hiperglicemia se dezvolta de obicei lent, in ore sau chiar zile, astfel incat simptomele sale pot fi tratate inainte sa devina severe si sa necesite interventie medicala agresiva. Pe de alta parte, hipoglicemia apare rapid in cateva minute.

Pentru un bun control al valorilor glicemiei se recomanda nu numai orientarea dupa simptomatologia clinica ci monitorizare ambulatorie a glicemiei cu ajutorul testelor sanguine.

- hipoglicemia apare in conditiile administrarii unei doze mult mai mari de insulina decat necesarul, alimentatie insuficienta sau efort fizic intens. Simptomele se dezvolta rapid in 10-15 minute si includ transpiratii, slabiciune, senzatie de foame, dar pot varia de la un pacient la altul. In lipsa tratamentului hipoglicemia devine profunda si conduce la confuzie, vorbire neclara si pierderea constientei
- hiperglicemia apare in conditii de stress, supraadaugarea unei boli infectioase, omiterea unei doze de insulina sau alimentatie mai abundenta decat in mod normal. Simptomele initiale sunt reprezentate de sete intensa, poliurie (urinari frecvente si abundente), foame marcata, vedere incetosata.

Diabetul insulino-dependent al copilului apare cand exista deficit absolut al secretiei de insulina. Insulina permite intrarea glucozei sanguine in celule unde este utilizata pentru producerea de energie. In absenta insulinei glucoza sanguina creste peste nivelul normal producand simptome specifice. In timp hiperglicemia persistenta produce modificari la nivelul vaselor sau nervilor crescand riscul aparitiei complicatiilor oculare, cardiovasculare, nervoase sau renale.

Cauzele hiperglicemiei:
- omiterea unei doze de insulina sau pranz mai bogat
- stress emotional sau aparitia unei boli ca gripa sau infectia, mai ales cand aportul de lichide este scazut
- medicamente care cresc glicemia precum antinflamatoarele corticoide, hormonul de crestere sau medicamente care contin agenti beta-adrenergici (pseudoefedrina)
- fenomenul dawn (cresterea glicemiei si a necesarului insulinic intre orele 4-8 dimineata sau fenomenul Somogyi (hiperglicemie marcata matinala consecinta unei hipoglicemii nocturne).

Cauzele hipoglicemiei:
- doze prea mari de insulina
- lipsa sau intarzierea unei mese/gustari
- activitate fizica mai intensa decat de obicei fara a fi suplimentata cantitatea de alimente ingerate
- administrarea unor medicamente care scad nivelul glicemiei ca antitermicele sau analgezicele
- debutul pubertatii: modificarile hormonale din aceasta perioada afecteaza mecanismele de actiune ale insulinei.

La copiii mici este greu de facut diferenta intre hipo- si hiperglicemie, de aceea masurarea glicemiei este primul gest pe care il va face un parinte care suspecteaza instalarea uneia dintre cele doua situatii.
In cazul in care respiratia are miros de mere verzi (acetona), iar copilul prezinta dureri abdominale si stari de voma, parintele se va adresa de urgenta medicului, deoarece aceste simptome definesc instalarea cetoacidozei diabetice, o urgenta medicala cu potential letal.

Diabetul insulino-dependent se poate manifesta diferit de la un copil la altul. Insa, comun tuturor copiilor cu diabet este faptul ca acesta nu afecteaza achizitiile si performantele scolare. Efectele negative se instaleaza doar daca glicemia este fie sub fie peste valoarea tinta.

Hipoglicemia - hipoglicemia accentuata reprezinta o experienta infricosatoare pentru copil. Daca se intervine adecvat, din timp util, efectele de lunga durata ale hipoglicemiei pot fi inlaturate. Copiii mici sunt mai expusi episoadelor de hipoglicemie severa, deoarece nu au dezvoltata abilitatea de a recunoaste precoce instalarea simptomelor semnal ale hipoglicemiei, asa cum se intampla la adult.

Copiii care prezinta frecvente episoade de hipoglicemie ignorata sau care au un tratament insulinic intensiv, pentru a se obtine un bun control metabolic, prezinta, de asemenea risc crescut pentru hipoglicemie severa. O incetinire a activitatii obisnuite, o stare de agitatie (plans) la copilul mic sau transpiratii abundente pot fi simptomele de inceput alew unei hipoglicemii. In faze avansate (hipoglicemie severa ) se poate instala o stare comatoasa care trebuie imediat tratata prin urgenta.
Este recomandat ca persoanele care au grija de copil sa fie atente la aparitia simptomelor de hipoglicemie, sa stie sa monitorizeze glicemia si sa intervina terapeutic in caz de urgenta. Medicul curant va fi informat daca episoadele de hipoglicemie sunt frecvente.

Hiperglicemia - o alta complicatie acuta potential periculoasa este cetoacidoza diabetica. Cresterea glicemiei poate fi declansata de situatii stresante, stari infectioase, traumatisme sau instalarea pubertatii. In cazul in care hiperglicemia se instaleaza lent se poate interveni terapeutic inaintea instalarii cetoacidozei.

Efectele hiperglicemiei sunt urmatoarele:

- pragul la care se declanseaza mecanismele compensatorii este mult crescut fata de normal: de exemplu, daca hiperglicemia se mentine persistent la o valoare de 250 mg/dL si scade brusc la 100 mg/dL aceasta valoare este perceputa de organism ca fiind prea mica

- intarzierea in crestere si dezvoltare. Hiperglicemia persistenta produce o intarziere in crestere si dezvoltare, iar la pubertate, se observa o hipodezvoltare a caracterelor sexuale secundare si instalarea tardiva a menarhei (instalarea menstruatiei) la fetite

- aparitia complicatiilor. Copiii nu dezvolta complicatii , insa hiperglicemia prelungita creste riscul aparitiei acestor complicatii odata cu inaintarea in varsta, in special cele de la nivel retinian si renal. De asemenea, hiperglicemia persistenta in copilarie si adolescenta creste riscul dezvoltarii complicatiilor tardive in perioada de adult tanar.

Pentru episoade de hipo- sau hiperglicemie factorii de risc sunt urmatorii:

- varsta si sexul - copiii mici si baietii la orice varsta au un risc crescut de a face hipoglicemie extrema

- controlul strict al glicemiei - desi mentinerea glicemiei in limite normale este importanta, totusi creste riscul dezvoltarii hipoglicemiei. Hipoglicemia este pretul platit pentru realizarea unui bun control metabolic!

- glicemie persistent crescuta - hiperglicemia se pune in evidenta prin valorile mari ale hemoglobinei A1c (HgA1c). Persoanele care au hiperglicemia persistenta sunt la risc de a face cetoacidoza diabetica

- pubertatea - explozia cresterii si modificarile hormonale din aceasta perioada fac dificila mentinerea glicemiei cat mai aproape de valoarea tinta
- afectiunile psihiatrice - copiii cu depresie, cu tulburari anxioase, atacuri de panica sau tulburari ale impulsului alimentar fac mai frecvent hipo- sau hiperglicemie.

Complicatiile cronice ale diabetului insulino-independent nu apar in perioada copilariei, totusi copii au risc de a face aceste complicatii la varsta adulta.

Factorii de risc pentru aparitia complicatiilor sunt:
- hiperglicemie persistenta timp indelungat
- perioada de timp de la instalarea diabetului. Cu cat perioada de timp de la instalarea diabetului este mai mare, chiar in conditiile unui control al valorilor glicemiei, cu atat este mai mare sansa de aparitie a complicatiilor. Retinopatia diabetica este cea mai frecventa cauza de orbire in perioada 20-74 de ani. Leziunile renale si neuropatia diabetica apar la 20-40% din copiii cu DZ de tip I; instalarea primelor simptome de nefropatie se produce odata cu declansarea pubertatii. Neuropatia apare la majoritatea pacientilor cu diabet, insa numai la 13-15% din cazuri simptomele sunt remarcabile
- prezenta unei complicatii creste riscul instalarii altor complicatii
- fumatul, hipertensiunea, hipercolesterolemia si istoricul familial de complicatii diabetice cresc riscul dezvoltarii complicatiilor.

Serviciul de urgenta va fi apelat in conditiile in care un copil cu diabet insulino-dependent:
- devine letargic, obnubilat, iar valoarea glicemiei este mai mica de 60 mg/dL. Se vor urma indicatiile de interventie rapida in caz de hipoglicemie
- isi pierde starea de constienta iar respiratia are miros de mere verzi, semn de cetoacidoza diabetica.
Va fi contactat medicul specialist daca:
- glicemia ramane scazuta sub valoarea tinta dupa administrarea de alimente dulci, mai ales daca apar greturi si varsaturi
- glicemia ramane crescuta peste valoarea tinta dupa realizarea pasilor de scadere a hiperglicemiei
- glicemia ramane crescuta dupa administrarea unei doze de insulina care a fost omisa sau dupa o doza suplimentara prescrisa de medic
- copilul are frecvente crize de hipo- sau hiperglicemie
- hiperglicemia este persistenta chiar dupa respectarea cu strictete a schemei terapeutice prescrise
- apar probleme dupa respectarea cu strictete a schemei terapeutice prescrise
- testul urinar pentru cetone este mai mare de 2+ sau prezenta de cetone este moderata sau crescuta
- copilul va face o boala intercurenta
La cel putin fiecare 3 luni, trebuie efectuate controale medicale periodice in scopul evaluarii eficacitatii tratamentului. Cu ocazia controalelor medicale se masoara valoarea glicemiei, in functie de rezultatul careia se ajusteaza dozele de insulina, se reia educatia terapeutica, calculul glucidelor, al dozelor de insulina.Incepand cu varsta de 10 ani sau la debutul pubertatii copilul va fi introdus intr-un program de screening al complicatiilor.

Controlul medical periodic

Se recomanda consultul periodic medical la fiecare 3 luni pentru monitorizare si o eventuala ajustare a tratamentului. Cu aceasta ocazie se va evalua controlul diabetului prin masurarea Hg A1c (Asociatia Americana de Diabet recomanda masurarea HbA1c sa se faca trimestrial) si a glicemiei.

Daca valoarile colesterolului (LDL- colesterol) si trigliceridelor nu sunt crescute iar in familia copilului cu diabet nu exista antecedente de hipercolesterolemie aceasta testare se va efectua la fiecare 5 ani.

Dupa 5 ani de diabet, medicul va incepe screeningul complicatiilor prin efectuarea anuala a testelor urinare, proteinuria fiind masura leziunilor renale. De asemenea, se va efectua consult oftalmologic pentru a fi depistate precoce semnele retinopatiei diabetice.

Pacientii cu complicatii ale diabetului au nevoie de consult de spacialitate si acesta va fi facut de catre:
- pediatrul, medicul de familie sau medicul de medicina generala
- asistenta medicala
- educatorul specializat pe probleme de diabet
- endocrinologul
- nutritionistul
- psihologul, care va asigura suportul emotional al copilului si familiei acestuia.

Sunt recomandate controalele medicale periodice la un interval de 3 luni. Cu aceasta ocazie se va efectua testarea glicemiei, masurarea tensiunii arteriale si se vor discuta eventualele problelme aparute.
Medicul va inspecta cu atentie regiunile unde se administreaza medicatia injectabila pentru a se depista din timp eventuale semne de lipodistrofie postinsulinica (modificare a tesutului celular subcutatanat aparuta datorita injectarii insulinei frecvent in acelasi loc)

Investigatiile uzuale:

- masurarea Hb A1c (hemoglobina glicozilata), efectuata la fiecare 3 luni
- masurarea glicemiei
- masurarea creatininei si ureei sanguine, necesare evaluarii functiei renale si nivelul electrolitilor
- in cazul in care valoarea glicemiei nu este tinuta sub control, medicul va cere masurarea nivelului colesterolului. Daca LDL-colesterolul este mai mic decat 110 mg/dL (2.6mmol/L) si nu exista antecendente familiale de hipercolestrolemie, acesata investigatie se va repeta la 5 ani
- pacientii cu diabet prezinta frecvente probleme stomatologice; se recomanda efectuarea unui consult stomatologic la fiecare 6 luni
- nevoile nutritive se vor modifica in perioadele de crestere si dezvoltare rapida, de aceea este obligatorie vizita la medicul nutritionist odata pe an, pentru revizuirea regimului alimentar.
Dupa 5 ani de la punerea diagnosticului - in primii 3-5 ani de la punerea diagnosticului se va face un control oftalmologic initial, urmand acesta sa se repete ca anual.De asemenea, anual trebuie efectuata proteinuria pentru a se depista aparitia nefropatiei diabetice.

Alte teste

Masurarea TSH-ului, deoarece disfunctiile tirodiene sunt frecvente la copiii cu diabet, a vitaminei D sanguine (exista frecvent deficit ).

Principalul obiectiv al tratamentului diabetului insulino-dependent este de a se mentine glicemia cat mai aproape de valoarea tinta si astfel de a fi prevenita instalarea complicatiilor, intre valori cuprinse intre 100-180 mg/dl. Acest obiectiv se realizeaza printr-o atenta ingrijire zilnica a copilului cu diabet si prin controale medicale periodice.

Ingrijirea zilnica - programul zilnic al copilului cu diabet trebuie sa includa:

Activitatea fizica

Copilul va fi incurajat sa faca exercitii fizice sau sa aiba activitati recreative de cel putin o ora pe zi. Parintiii se vor implica si il vor antrena intr-o activitate fizica cu ritm alert de minum 15 minute sub control glicemic pre si postefort.

- in cazul in care copilul are apetit capricios, un nutritionist specializat va alcatui regimul alimentar al copilului cat mai flexibil, in functie de apetitul acestuia, permitandu-i consumul unui desert dulce in cazul unor situatii speciale, cum ar fi petrecerile sau activitatile de grup.  Parintele va avea alternative la produsele cu continut crescut in zahar, de tipul glucidelor din fructe, legume, cereale
- in cazul unor imbolnaviri, vor fi respectate recomandarile medicului si se vor aplica masurile terapeutice indicate in aceste situatii pentru a fi evitate hiperglicemiile. Parinti nu vor administra medicamente fara prescriptia medicului.
- in cazul in care copilul este sedentar se vor limita orele petrecute in fata televizorului sau a calculatorului; parintii vor face plimbari cu bicicleta sau cu rolele impreuna cu copilul.

Activitatile fizice se vor desfasura in conditii de siguranta daca se vor respecta urmatoarele masuri:
- parintii vor verifica glicemia inainte si dupa un efort fizic intens
- copilul va avea la indemana o gustare care sa contina zaharuri
- antrenorul va fi informat despre boala copilului si i se va da o lista cu simptomele hipoglicemiei, precum si principale masuri de intervintie rapida in cazul in care hipoglicemia se produce in timpul desfasurarii unei activitati sportive.

De asemenea:
- copilul cu diabet va purta la gat sau sub forma de bratara, placute de identificare disponibile in farmacii sau in cabinetul medicului de familie
- copilul va purta incaltaminte corespunzatoare, comoda si nu va merge descult nici macar in casa. Zilnic, parintii vor efectua o inspectie a picioarelor copilului, urmarind atent orice leziune sau semn de infectie. Vor fi respectate cu strictete conditiile de igiena, picioarele vor fi spalate zilnic si mentinute in conditii de umiditate scazuta. Orice leziune, chiar si minora va fi tratata, iar daca nu se vindeca se va cere imediat sfatul medicului
- regimul terapeutic al diabetului se va face cunoscut persoanelor care au grija de copil (baby-sitter, educatori sau profesori)
- o atentie deosebita va fi acordata problemelor stomatologice (carii dentare sau probleme gingivale); la fiecare 6 luni va fi efectuat un consult stomatologic
- se va respecta calendarul imunizarilor obligatorii
- atat parintii cat si copiii vor participa la grupuri de suport, in special in primii ani dupa punerea diagnosticului
- copiii vor fi incurajati sa mearga in tabere organizate pentru copiii cu diabet, unde vor invata din experienta cum sa se autoingrijeasca. Astfel, parintii vor avea timp pentru proprile activitati reacreative
- li se va permite copiilor sa-si asigure autoingrijirea in functie de abilitatile dobandite prin experienta si maturizare.

Tratametul hiperglicemiei cu cetoza

Cetoacidoza diabetica este o complicatie acuta care necesita tratament de urgenta in spital, in sectia de terapie intensiva unde se poate masura frecvent glicemia si nivelul electrolitilor sanguini. CAD apare la un copil cu diabet insulino-dependent datorita intreruperii insulino-terapiei, suprapunerii unei afectiuni infectioase severe sau a unei interventii chirurgicale; hiperglicemia este marcata, iar copilul prezinta semne de deshidratare.

Tratamentul hiperglicemiei din CAD necesita administrare intravenoasa a insulinei, cat si cantitati importante de fluide intravenos pentru combaterea tulburarilor hemodinamice si hidroelectrolitice. Copilul cu diabet va ramane internat cateva zile pana la normalizarea valorilor glicemiei.

Cetoacidoza diabetica este o complicatie acuta care necesita tratament de urgenta in spital, in sectia de terapie intensiva unde se poate masura frecvent glicemia si nivelul electrolitilor sanguini. CAD apare la un copil cu diabet insulino-dependent datorita intreruperii insulino-terapiei, suprapunerii unei afectiuni infectioase severe sau a unei interventii chirurgicale; hiperglicemia este marcata, iar copilul prezinta semne de deshidratare.

Tratamentul hiperglicemiei din CAD necesita administrare intravenoasa a insulinei, cat si cantitati importante de fluide intravenos pentru combaterea tulburarilor hemodinamice si hidroelectrolitice. Copilul cu diabet va ramane internat cateva zile pana la normalizarea valorilor glicemiei.

Modificarea schemei terapeutice

Dozele de insulina, chiar tipul de insulina utilizata, cat si modul de administrarea (injectii sau folosirea pompei de insulina) se pot modica in decursul timpului.Dieta poate varia, de asemenea, in functie de necesitati, dar cu repectara stricta a repartitiei carbohidratilor (zaharurilor), care au cel mai puternic efect de crestere a glicemiei.
La intrarea in pubertate necesitatile de insulina se modifica dramatic, astfel incat tratamentul trebuie adaptat noilor nevoi pentru a echilibra nivelul glicemiei.

De retinut!

Un studiu realizat pe un lot de pacienti diabetici, timp de 10 ani, a evidentiat ca cel mai important pas de urmat in profilaxia complicatiilor diabetului este controlul strans al glicemiei: mentinerea acesteia cat mai aproape de valoarea tinta. Totusi, acest control metabolic strict, desi permite o crestere si dezvoltare normala, determina o crestere a frecventei episoadelor hipoglicemice. Medicul specialist va stabili limitele intre care poate fi mentinuta glicemia in conditii de siguranta pentru copil. La unii copii este preferata administrarea insulinei cu ajutorul pompei de insulina deoarece aceasta permite eliberarea insulinei intr-un ritm fiziologic.

Daca frecventa episoadelor hipoglicemice este mare, in special a hipogliemiei din timpul somnului, se recomanda o monitorizare ambulatorie continua a glicemiei; copilul va purta timp de 24- 72 de ore un dispozitiv care va inregistra variatiile hipo- si hiperglicemice. Cercetatorii fac eforturi pentru a introduce noi modalitati de administrare a insulinei si de monitorizare nedureroasa a glicemiei. Sunt in studiu formule de insulina pentru administrare inhalatorie, pompe si ace de insulina imbunatatite si cat mai comode.

In cazul unui copil cu diabet este foarte importanata profilaxia secundara, a instalarii complicatiilor acute de tipul episoadelior de hipo- sau hiperglicemie sau a complicatiilor tardive prin:
- incurajarea unei atitudini pozitive a copilului fata de de boala. Pe masura ce creste trebuie responsabilizat sa-si administreze singur tratamentul
- copilul trebuie incurajat sa-si mentina glicemia cat mai aproape de normal, imediat dupa punerea diagnosticului pentru a fi evita instalarea complicatiilor, prin dieta, exercitii fizice, monitorizare zinica a glicemiei, respectarea prescriptiilor specialistului
- monitorizarea de cateva ori pe zi si ori de cate ori parintele banuieste ca s-a instalat o hipo- sau o hiperglicemie
- recunoastrea rapida si taratarea hipo- sau hiperglicemiilor; persoanele din jurul copilului vor fi educate sa intervina prompt pentru a trata adecvat aceste urgente
- vor fi explicate adolescentului efecte nocive ale alcoolului, fumatului si al consumului de droguri. Tutunul produce leziuni vasculare si agraveaza efectele diabetului conducand in timp la instalarea unor complicatii severe. Alcoolul si alte droguri pot masca simptomle hipoglicemiei favorizand instalarea comei hipoglicemice
- va fi respectat calendarul imunizarilor. Diabetul afecteaza sistemul imunitar si creste riscul unor imbolnaviri severe
- nu se vor trece cu vederea modificarile comportamentale ale copilului. Tulburarile emotionale si de comportamnet vor influenta negativ controlul diabetului.

Ingrijirea unui copil cu diabet insulino-dependent poate fi o sarcina grea pentru parinte si poate duce la conflicte. Iata cateva sfaturi care pot fi de folos:

Mesele sa fie mai putin stresante - mesele pot deveni deveni un camp de lupta intre parinte si copil atunci cand cantitatea de zaharuri este restrictionata drastic:
- periodic se vor face vizite la nutritionist care va alcatui un regim alimentar flexibil si usor de respectat. O dieta flexibila poate permite consumul unor alimente bogate in zahar la evenimente speciale, precum o petrecere sau o activitate scolara. Un truc pentu copii mici: sa existe alternative la produsele cu continut crescut in zahar, de tipul glucidelor din fructe, legume, cereale.

Administrea insulinei sa fie usoara - folosirea pompelor de insulina este o modalitate preferata de copii si adolescenti. Monitorizarea strict-necesara a glicemiei - daca masurarea glicemiei se va face de cateva ori pe zi (inaintea micului dejun, dupa mesele principale si inainte de culcare) se va face o idee cat mai clara asupra controlului metabolic. Masurari suplimentare ale glicemiei sunt necesare in timpul imbolnavirilor. Se vor urma recomandarile medicului privind interventia in cazul imbolnavirilor sau se va contacta medicul pentru a cere sfatul acestuia.

Vor fi incurajate activitatile fizice - copilul cu diabet va fi incurajat sa aiba activitate fizica de cel putin o ora pe zi, iar 15 minute sa fie exrcitii fizice intense. Inaintea si dupa desfasurare efortului fizic glicemia va fi masurata si se va tine la indema o gustare bogata in zaharuri (suc dulce, miere, bomboane). In cazul activitatilor de grup, antrenorul va fi informat asupra bolii si masurilor de interventie in situatii de urgenta.

Evitarea episoadelor hipo- sau hiperglicemiilor - deoarece hipoglicemia se instaleaza rapid, copiii vor purta placute de identificare iar persoanele din jur vor cunoste masurile de prim ajutor in caz de hipoglicemie.
Hiperglicemia se instaleaza lent permitand interventie terapeutica adecvata.

Promovarea sanatatii - iata cateva masuri de preventie a imbolnavirilor:

- copilul nu va merge niciodata descult
- persoanele de la gradinita sau scoala vor cunoste regimul terapeutic pe care il urmeaza copilul
- se vor alcatui liste cu instructiuni pentru baby-sitter sau alte personae care ingrijesc copilul
- se vor efectua vaccinarile
- se vor trata cariile si problemele gingivale
- se vor frecventa grupuri de suport pentru diminuarea impactului psihologic si pastrarea echilibrului emotional al copilului si parintilor acestora
- copilul va merge in tabere alaturi de copii cu acelasi probleme.

Insulina este singurul medicament eficace in tratamentul diabetului insulino-dependent. Copilului cu diabet i se pot administra mai multe tipuri de insulina in injectii subcutanate sau folosind pompele de insulina, care elibereaza insulina in mod continuu, in functie de nevoile organismului, realizand un control metabolic la fel de eficient ca si in cazul administrarii injectabile multiple.

Dozele si tipul de insulina pot fi modificate, in functie de nevoile organismului, de exemplu in perioada de crestere, in timpul desfasurarii activitatii fizice sau in functie de nivelul hormonal (ca in timpul pubertatii).

De asemenea, dozele de insulina pot fi crescute daca se suprapun activitati stresante sau imbolnaviri.
Este necesara o buna cunostere a dozelor fiecarui tip de formula insulinica, dupa cat timp intra in actiune, care este momentul in care efectul terapeutic este maxim si cat dureaza efectul. Nu se va sari peste o doza de insulina, fara a fi cerut sfatul unui medic specialist.

Forma de prezentare

Insulinele sunt distribuite in flacoane sau in cartuse ce contin mai multe doze de insulina si care se administreaza cu ajutorul unor dispozitive de tip stilou. Mod de administrare - de obicei, insulina este administrata in injectii subcutanate. De asemenea, se poate utilizeaza o pompa de insulina, un dispozitiv ce elibereaza insulina intr-un ritm bazal pe parcursul zilei.In anumite situatii de urgenta insulina va fi administrata intavenos, sub control medical strict, de obicei, in spital. Cercetatorii cauta noi formule de insulina care sa poata fi administrate in alt mod, de exemplu pentru administrare orala, inhalatorie sau sub forma de spray nazal.

Mecanismul de actiune

- insulina scade nivelul glicemiei prin stimularea patrunderii glucozei in celulele periferice. Organismul foloseste insulina in functie de necesitati, uneori sunt necesare cantitati mari care sa actioneze rapid, iar pentru pastrarea glicemiei in limite normele sunt necesare concentratii bazale de insulina
- insulina rapida produce o scadere rapida a nivelului glicemiei efect care are o durata scurta
- insulina cu actiune lenta cu administrare unica are rolul de a scadea producerea de glucoza de catre ficat in timpul noptii si perioadele dintre mese mentinand glicemia pe nemancate in valori tinta daca doza este corect stabilita.
- de obicei, pacientii care urmeaza insulino-terapie vor urma tehnica cu multiple injectii care presupune administrarea de insulina cu actiune scurta si lunga.Acest regim terapeutic permite mentinerea glicemiei in conditii de siguranta metabolica pe parcursul intregii zile.

Cea mai de temut reactia adversa a tratamentului cu insulina este hipoglicemia severa. Dupa administrarea insulinei rapide poate apare hipoglicemie oricand , dar cel mai frecvent in perioada de actiune maxima a acesteia ( de regula la 1 1/2 ora de la injectare ).

Obezitatea poate apare dupa tratamentul cu insulina, in special la pacientii cu diabet non-insulino-dependent.

Alte efecte secundare includ:

- lipodistrofia (pierderea de tesut adipos) apare la locul injectarii daca nu se schimba locul administrarii in cadrul aceleiasi regiuni
- rar, reactii de hipersensibilitate generalizata sau locala.

Anumiti factori interactioneaza cu insulino-terapia modificand modul de actiune si eficienta insulinei:
- locul administrarii injectiei: la nivel abdominal, prin administrarea intramusculara sau intravenoasa in vasele mici de la nivelul tesutului adipos efectul se va instala mai rapid decat in cazul administrarii subcutanate
- doza: dozele mai mari scad glicemia mai mult decat o doza uzuala
- formulele de insulina asociate
- efortul fizic desfasurat inainte sau dupa administrare insulinei: efectul este mai rapid
- daca in zona administrarii se aplica caldura (dus sau baie, masaj) insulina administrata va intra mai rapid in actiune
- deshidratarea, vascularizatia scazuta la nivelul pielii, va determina scaderea absorbitei insulinei.
Se recomanda:
- ca fiecare flacon cu insulina se fie etichetat la prima folosire, iar produsele neutilizate sa fie pastrate la frigider
- pacientul trebuie sa cunoasca momentul instalarii efectului, momentul in care efectul este maxim si durata de actiune
- parintele sau pacientul trebuie sa stie sa(-si) administreze insulina.

De retinut!

 Insulina rapida/ultrarapida se administreaza in timpul mesei sau imediat dupa aceasta. Doza este aleasa in functie de alimentele ingerate si valoarea glicemiei. Daca apetitul copilului este capricios se vor alcatui regimuri flexibile. Cercetatorii fac eforturi sa gaseasca noi tipuri de insulina si sa imbunatateasca administrarea acesteia.

Tratamentul chirurgical nu este o practica de rutina a diabetului insulino-dependent, iar copii cu DZ de tip I nu intrunesc criteriile necesare indicatiei chirurgicale.
- transplantul de pancreas se efectueaza, de obicei, la pacientii cu insuficienta renala cronica, situatie in care se realizeaza transplantul dublu de rinichi si pancreas
- transplantul de celule beta-pancreatice este o metoda chirurgicala experimentala, aflata deocamdata in studiu.

Terapii complementare

Terapiile complemetare, ca de exemplu metodele de relaxare pot diminua stresul si tensiunea musculara, produc o stare de bine si imbunatatesc calitatea vietii copilului. Aceste modalitati de tratament se folosesc in paralel cu tratamentul traditional si includ:
- acupunctura
- biofeedback-ul
- chiroterapia (terapia cu ajutorul mainilor)
- fitoterapia, antioxidantii, vanadium, magneziu sau crom. Fibrele solubile pot contribui la mentinerea glicemiei in limite normale.
- osteopatia (ramura a medicinei alternative in care terapia se bazeaza pe manipularea aparatului locomotor).