Serotonina, mai mult decat un simplu stimulent al fericirii

Serotonina este un compus chimic care are o varietate larga de functii asupra corpului uman. Este denumit si hormonul fericirii, deoarece contribuie la stari de bine si euforie. Denumirea stiintifica a serotoninei este 5-hidroxitriptamina sau 5-HT. Este regasit in mare parte in creier, in intestine si trombocite.

Principale caracteristici:

- permite interactiunea intre celulele nervoase.
- participa activ la contractarea muschilor netezi.
- contribuie la buna dispozitie si fericire.
- ca predecesor al melatoninei, ajuta la reglarea memoriei, a somnului si a ritmului circadian.
- regleaza digestia, apetitul si pofta de mancare.
- regleaza apetitul sexual.
- ajuta la mentinerea echilibrului psihic.

Este serotonina un simplu stimulent al fericirii sau este, de fapt, mai complex decat atat?

Serotonina este creata de catre un intreg proces biochimic de transformare, care combina triptofanul, un component proteic, cu hidroxitriptofanul, care este un reactor chimic. Unele studii confirma ca serotonina este un neurotransmitator, in timp ce alte studii il considera un hormon, deoarece este produs atat de intestine, cat si de creier.

Ca si neurotransmitator, serotonina transmite semnale intre celulele nervoase si neuroni, reglandu-le intensitatea. De asemenea, joaca un rol esential in sistemul nervos central (SNC) si in functionalitatea generala a corpului, indeosebi in cel al tractului gastro-intestinal (GI).

Studiile au aratat ca exista stranse legaturi intre serotonina si metabolismul osos, laptele matern, regenerarea ficatului si diviziunea celulara.

Functionalitatea intestinelor: marea parte a serotoninei se regaseste in tractul gastrointestinal, unde regleaza defecatia si reduce apetitul in timpul meselor.

Stare de spirit: in interiorul creierului, serotonina are un impact ridicat asupra starilor de dispozitie, anxietate si euforie. Droguri precum Exctasy si LSD (prescurtare de la acidul lisergic) pot cauza o crestere semnificativa al nivelului de serotonina.

Coagularea sangelui: serotonina contribuie la formarea cheagurilor de sange, care este eliberata de trombocite cand apare o rana, si reduce fluxul de sange.

Starile de greata: daca mananci ceva toxic sau iritant, intestinele produc mai multa serotonina pentru a mari durata tranzitului si pentru a elimina toxinele prin diaree.

Densitatea osoasa: unii oameni de stiinta au descoperit ca exista un nivel ridicat ale serotoninei in oase si o crestere considerabila a osteoporozei, insa alti oameni de stiinta au contestat aceste lucruri.

Nivelul scazut al serotoninei este deseori asociat cu depresia.

Nu se cunosc cu exactitate cauzele depresiei, insa studiile din ultimii 50 de ani sustin ca aceasta poate implica un dezechilibru al acestui neurotransmitator in organism.

Depresia este asociata cu nivelul scazut de serotonina, insa daca acest nivel scazut contribuie la depresie sau este rezultatul depresiei ramane neclar.

Simptome ale deficientei de serotonina pot include pierderi de memorie, indispozitie, pofte de alimente precum dulciuri sau carbohidrati, tulburari de somn, scaderea stimei de sine, anxietate si violenta.

Antidepresivele sunt printre cele mai frecvente tratamente impotriva depresiei, fiind aprobate de catre Administratia Alimentelor si Medicamentelor (Food and Drug Administration - FDA) din Statele Unite ale Americii.

Antidepresivele previn recaptarea serotoninei la nivel presinaptic si conduc la cresterea nivelului de serotonina in sinapse.

In timp ce antidepresivele ajuta anumite persoane in lupta cu depresia, unii oameni de stiinta contesta ca ar fi valabila pentru toata lumea, avand de asemenea multiple reactii adverse precum: greata, ameteli, diaree, cresteri sau pierderi in greutate, transpiratie excesiva, somnolenta sau insomnie, frisoane, senzatie de gura uscata, dureri de cap, disfunctii sexuale sau ganduri de suicid.

Antidepresivele nu au ca scop unic prevenirea depresiei. Tratamentul cu inhibitori ai recaptarii serotoninei este folosit impotriva migrenelor, a greturilor si ametelilor, in suprimarea poftei de mancare, in sindromul premenstrual, sau la pacientii care sufera de Parkinson.

Sindromul serotoninergic apare cand o persoana utilizeaza simultan doua medicamente care au actiune asupra nivelului de serotonina. Acesta stimulare excesiva este de obicei rezultatul unei interactiuni medicamentoase prescrisa de medic, ale unor droguri ilegale, sau ale unor suplimente alimentare.

Simptomele pot aparea la 6-8 ore dupa administrare.

Consumul de droguri precum Extasy sau MDMA (metilamfetamina) poate provoca excesul de serotonina, mai ales daca este combinat cu medicamente care contin deja serotonina.

Tumorile carcinoide, care sunt regasite in tractul gastrointestinal pot cauza si ele eliberarea de serotonina in mod excesiv. De obicei, tumorile carcinoide nu prezinta simptome, insa ele se pot observa in timpul anumitor analize sau teste.

Simptome ale sindromului serotoninergic:

- agitatie si neliniste
- confuzie
- cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale
- dialatarea pupilelor
- diaree
- dureri de cap
- frisoane
- transpiratie excesiva
- rigiditatea muschilor

Sindromul serotoninergic sever poate fi mortal in cazuri de la 2% la 12%. Simptomele includ febra ridicata, batai neregulate ale inimii, convulsii si stari de inconstienta.

Tratamentul se concentreaza in mare parte pe identificarea si gestionarea simptomelor si incercarea de a restabili nivelul normal de serotonina in organism.

Uneori, incheierea administrarii medicamentelor este suficienta pentru a se vedea o imbunatatire, insa in alte cazuri, este necesara spitalizarea. Vor fi folosite unele medicamente fie pentru a relaxa sau a paraliza muschii, pentru a controla bataile inimii, sau in unele cazuri, pentru a impiedica producerea de serotonina in organism.

Oxigenul si fluidele intravenoase vor fi utilizate pentru a trata deshidratarea si febra.

Modalitati usoare de a creste nivelul de serotonina in organism:

- inducerea starii de bine (fie prin autoinductie, fie prin psihoterapie).
- lumina
- exercitii fizice si sport
- dieta alimentara (prin triptofani)

Ce sunt triptofanii si in ce alimente ii regasim?

Triptofanii sunt ingrediente principale de care organismul are nevoie pentru a elibera serotinina. Consumand alimente care contin un nivel ridicat de triptofani nu inseamna neaparat ca organismul ii va absoarbe in totalitate, insa consumul lor poate imbunatati cresterea nivelului de serotonina.

Alimentele care contin triptofani sunt de obicei cele bogate in proteine:

- carne de curcan
- oua
- branza
- banana
- soia
- somon

Oricum, consumul alimentelor cu triptofani poate fi uneori prea scazut pentru a face diferente considerabile. De aceea, unele studii au demonstrat ca anumite forme suplimentare cu triptofani au imbunatatit cresterea nivelului de serotonina, fapt care s-a vazut in majoritatea testelor.

O proteina numita α-lactalbumina o putem regasi in lapte, iar aceasta contine mult mai multi triptofani decat regasim in alte proteine.

Multe lucruri despre serotinina raman necunoscute. Dificultatile intampinate in timpul studiilor de cercetare ale functiilor creierului ne fac sa credem ca va mai trece o perioada pana se va cunoaste in totalitate totul despre serotonina.