Legatura dintre depresia cu elemente psihotice si riscul de suicid

Tulburarea depresiva majora este una dintre cele mai frecvente afectiuni de sanatate mintala. Depresia cu elemente psihotice apare atunci cand o persoana se confrunta atat cu depresie, cat si cu deconectarea de la realitate, adica psihoza.

Studiile estimeaza ca aproximativ 14,7-18,5% dintre persoanele cu depresie majora pot prezenta caracteristici ale psihozei. De asemenea, trebuie stiut ca prevalenta creste odata cu varsta.

Depresia cu elemente psihotice mai este mentionata si sub denumirea de depresie psihotica si se caracterizeaza printr-o combinatie de simptome depresive majore unipolare si psihoza.

Astfel, trebuie sa se tina cont de faptul ca depresia cu elemente psihotice nu se refera la o tulburare bipolara. De foarte multe ori, aceasta forma de depresie este o afectiune subdiagnosticata si subtratata.

Fiind o tulburare complexa, depresia cu elemente psihotice va cuprinde un amestec de simptome ale depresiei majore si ale psihozei.

Depresia majora afecteaza starea de spirit, comportamentul si diferite functii fizice, precum somnul si apetitul, iar cele mai importante simptome sunt reprezentate de:

- Sentimente persistente de tristete extrema, furie sau iritabilitate;
- Lipsa de speranta si neajutorare;
- Senzatie de inutilitate;
- Pierderea interesului pentru activitati placute anterior;
- Tulburari ale apetitului alimentar;
- Tulburari de somn;
- Dificultate in concentrare si in luarea deciziilor;
- Pierderi de memorie;
- Idei recurente de moarte sau chiar trecerea la actul suicidar.

Psihoza reprezinta pierderea contactului cu realitatea si aparitia de halucinatii si idei delirante, in unele cazuri chiar paranoia. De asemenea, trebuie cunoscut faptul ca psihoza este un simptom al unor afectiuni speciale de sanatate mintala, nu o tulburare in sine.

Majoritatea ghidurilor de diagnostic al bolilor mintale clasifica depresia cu elemente psihotice ca o subcategorie a tulburarii depresive majore. De asemenea, cercetatorii din lumea intreaga considera ca depresia cu elemente psihotice reprezinta cel mai sever subtip al depresiei majore.

Cu toate acestea, exista cazuri in care depresia cu elemente psihotice poate fi diagnosticata gresit. Cel mai frecvent, diagnosticul diferential se efectueaza cu:

• Tulburarea depresiva majora, dar fara trasaturi psihotice;
• Tulburarea schizoafectiva;
• Alte tulburari de dispozitie.

Pentru a stabili un diagnostic corect, specialistii din domeniul sanatatii mintale vor efectua un examen fizic, dar si unul de sange si urina, pentru a exclude alte posibile probleme medicale care sa produca simptomatologia.

Informarea medicului cu privire la istoricul medical personal si familial reprezinta un aspect foarte important in punerea diagnosticului.

Pentru ca diagnosticul de tulburare depresiva majora sa fie pus, trebuie ca pacientul sa aiba un episod depresiv major alcatuit din minimum cinci simptome si care sa dureze cel putin doua saptamani. Simptomele pe baza carora se pune diagnosticul sunt reprezentate de:

- Atitudine depresiva;
- Lipsa interesului sau a placerii;
- Modificari ale apetitului;
- Lipsa energiei, fatigabilitate;
- Pierderea capacitatilor cognitive, de concentrare sau de luare a deciziilor;
- Agitatie, iritabilitate si senzatie de vinovatie;
- Ganduri suicidare recurente;
- Sinucidere.

Pe langa aceste simptome, pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu depresie cu elemente psihotice, aceasta trebuie sa afiseze si simptomele psihozei (idei delirante sau halucinatii).

Depresia cu elemente psihotice este o afectiune medicala foarte grava care necesita asistenta medicala imediata, deci diagnosticarea este extrem de importanta. Ca urmare a psihozei, riscul de suicid creste extrem de mult.

De asemenea, studiile au demonstrat ca persoanele cu depresie psihotica au mult mai multe riscuri de a se sinucide decat persoanele fara elemente psihotice asociate depresiei.

Daca cineva recunoaste aceste simptome la propria persoana sau la persoanele din jur, trebuie sa vorbeasca imediat cu un medic. Riscurile de ranire a propriei persoane sau a celor din jur sunt extrem de ridicate, iar diagnosticul corect si oferirea unui tratament reprezinta aspecte extrem de importante.

Exista frecvent dezbateri in legatura cu cele mai bune optiuni de tratament pentru depresia cu elemente psihotice, in special in ceea ce priveste tratamentele de prima linie si cele de a doua linie.

De obicei, tratamentul de prima linie implica o combinatie de medicamente antidepresive si antipsihotice sau chiar monoterapie, adica utilizarea fie a antidepresivelor, fie a antipsihoticelor.

A doua linie de tratament consta in terapia electroconvulsiva sau cu electrosocuri. Aceasta se foloseste mai ales atunci cand medicamentele nu au ajutat la ameliorarea simptomelor.

Psihoterapia sau alte forme de terapii „prin vorba” pot, de asemenea, sa fie utilizate ca tratamente suplimentare pentru depresia cu elemente psihotice.

Agenti psihofarmacologici

Medicul psihiatru poate prescrie medicamente antidepresive si antipsihotice. Cele mai frecvente antidepresive utilizate sunt reprezentate de inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si de inhibitorii recaptarii serotoninei si noradrenalinei.

In cele mai multe cazuri, aceste medicamente sunt prescrise alaturi de antipsihotice de prima sau de a doua generatie. Cercetarile sugereaza ca asocierea dintre antidepresive si antipsihotice este mai eficienta decat monoterapia cu oricare dintre cele doua medicamente.

Terapia electroconvulsiva

Terapia electroconvulsiva este o procedura medicala realizata sub anestezie. Aceasta procedura prevede aplicarea de curenti electrici la nivelul capului, producand crize convulsive generalizate ale creierului.

Cel mai adesea, psihiatrii indica acest tratament doar atunci cand pacientii nu raspund la tratamentele medicamentoase. Chiar daca pare o tehnica periculoasa, aceasta terapie este sigura si eficienta pentru persoanele cu depresie psihotica.

Psihoza poate face ca o persoana sa aiba o viziune distorsionata asupra a ceea ce altii percep a fi realitatea. Ideile delirante si halucinatiile existente in depresia cu elemente psihotice fac din aceasta afectiune o urgenta medicala.

Cel mai adesea, persoanele afectate de aceasta tulburare necesita internare in spital, urmata de un program de tratament la domiciliu. Oamenii de stiinta din domeniu inca incearca sa stabileasca cel mai eficient mod de tratament pentru depresia cu elemente psihotice.

Tratamentele actuale se concentreaza pe reducerea sau gestionarea simptomelor, in prezent niciun tratament neputand sa vindece in intregime aceasta tulburare mintala. Acest lucru inseamna ca, de obicei, pacientii vor avea nevoie de tratament pe durata intregii vieti.

Daca persoanele diagnosticate cu depresie cu elemente psihotice isi urmeaza tratamentul recomandat, perspectiva pe termen lung este una favorabila. Medicatia si terapia electroconvulsiva pot ajuta la gestionarea chiar si a celor mai severe simptome ale afectiunii.

Totusi, trebuie cunoscut faptul ca tratamentele pot produce si efecte secundare, precum somnolenta, ameteala, tulburari de somn si de memorie.

Daca o persoana considera ca ea sau altcineva poate suferi de aceasta afectiune, trebuie sa solicite urgent consultul unui medic specialist. Obtinerea unui diagnostic corect si a unui tratament adecvat sunt factori care imbunatatesc semnificativ perspectiva.