Depresia sezoniera

Depresia poate fi definita ca prabusire a dispozitiei bazale, cu actualizarea trairilor neplacute, triste si amenintatoare. Puternica participare afectiva a subiectului, trairea profunda a acestei stari si antrenarea comportamentala sunt argumente pentru a considera depresia o tulburare afectiva negativ - hipertimica.

Fiecare schimbare de anotimp poate determina o forma mai mult sau mai putin vizibila de depresie, denumita generic depresie sezoniera. Oricine poate resimti intr-o oarecare masura inceputul toamnei, insa depresia sezoniera afecteaza mai ales persoanele sensibile. Acestea traiesc o stare de disconfort fizic si psihic asociata cu schimbarea de anotimp, de obicei toamna si iarna. Motiv pentru care este denumita Depresie de toamna sau Depresie de iarna.

Depresia sezoniera este recunoscuta official in 1980, desi prima data a fost mentionata in 1845. D.S.M.(Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale) descrie depresia sezoniera ca o particularizare a episoadelor depresive majore. Cele mai dificile luni pentru persoanele predispuse la depresie sezoniera sunt ianuarie si februarie, mai vulnerabile fiind femeile si tinerii.

Granita care separa persoanele echilibrate din punct de vedere psihic de cele care prezinta tulburari este extrem de fluida. Orice persoana se poate dezechilibra usor daca este expusa unor stimuli externi suficient de severi. Odata cu schimbarea anotimpului organismul trebuie sa se adapteze la mediul extern atat in plan corporal - biologic cat si psihic - constient. Zilele sunt mai scurte in timpul iernii si lipsa luminii solare din aceasta perioada este considerate principala cauza de aparitie a depresiei sezoniere. Dereglarea ceasului biologic intern (al ritmului circadian) sau dificultati dereglare ai unor neurotransmitatori, sunt alte cauze posibile ale depresiei sezoniere.

Un regim ordonat de viata cu somn destul, activitate fizica in aer liber, cu regim alimentar echilibrat si adaptat situatiilor specifice, administrarea unor suplimente nutritionale de vitamine si minerale, pot preveni depresia sezoniera.

Simptomele in depresia sezoniera sunt similare oricarei forme de depresie:
- dispozitia depresiva este traita ca “tristete vitala”, golire si neliniste interioara, continut perceptual intunecat, deformat uneori;
- incetinirea proceselor gandirii exprimata prin incapacitate decizionala ,monoideism, sentimente de vinovatie, inutilitate, autentica incapacitate de actiune;
- lentoare psihomotorie, tendinta de a se complace in activitati fara scop, dificultate de verbalizare, astenie, insomnii, tulburari ale dinamicii sexuale;
- tulburari somatice: hiposalivatie, dureri epigastrice, meteorism, constipatie, greutati in respiratie, discomfort precordial, tulburari de ritm cardiac, ameteli, cefalee, dureri difuze in regiunea tractului uro-genital.
Uneori dispozitia depresiva acompaniata de lipsa sperantei poate duce la aparitia gandurilor suicidare.

Acesta se poate stabili prin cateva intrebari simple,pornind de la relevarea manifestarilor cunoscute ale depresiei si coroborarea lor cu schimbarea anotimpului, a mediului ambient:
- Obositi mai usor odata cu schimbarea anotimpului?
- In lipsa altor cauze, ar putea fi vorba de depresie sezoniera?
- Va treziti odihnit dimineata?
- S-a prelungit perioada de somn?
- Apar dificultati de concentrare?
- S-a diminuat interesul pentru sex, pentru viata sociala, pentru propria persoana?
- A crescut apetitul? A crescut preferinta pentru dulciuri? A aparut cresterea in greutate?
Raspunsul afirmativ la toate aceste intrebari poate indica o depresie sezoniera.

Antidepresivele pot aduce beneficii pe termen scurt mai ales daca sunt combinate cu o forma de psihoterapie si fototerapie (terapie cu lumina). Acestea sunt formele de terapie cele mai folosite in depresia sezoniera. Se foloseste in special psihoterapia cognitiv comportamentala ca forma individuala de terapie. Se folosesc insa si alte forme de psihoterapie: de grup sau psihoterapie de familie. Indiferent de forma de psihoterapie aleasa in depresia sezoniera este foarte importanta recunoasterea la timp a simptomelor si sprijinul acordat de catre familia celui suferind de depresie sezoniera.

Psihoterapia poate ajuta la identificarea si schimbarea gandurilor si efectelor care conduc la depresie si mentin cercul vicios al acesteia.

Deosebit de eficienta in depresia sezoniera este fototerapia
Exista doua tipuri de fototerapie: in prima forma se foloseste o lumina intensa, pacientul fiind asezat in fata unei lampi pentru o anumita perioada de timp, de obicei dimineata. A doua forma de fototerapie vizeaza simularea rasaritului, terapia fiind efectuata in timpul somnului. Pentru simularea rasaritului se foloseste o lampa, cu lumina de intensitate redusa, programata sa porneasca dimineata, la o anumita ora, treptat, pana ajunge la intensitatea maxima, inainte de trezirea pacientului. Multi pacienti cu depresie sezoniera prefera fototerapia cu simularea rasaritului pentru ca ea actioneaza in timpul somnului, desi unele studii au aratat ca nu este la fel de eficienta ca si fototerapia cu lumina intensa. Intreruperea fototerapiei poate duce la aparitia recidivelor in depresia sezoniera. Se presupune ca fototerapia functioneaza in depresia sezoniera deoarece influenteaza ritmul circadian care controleaza somnul si trezirea.

Familia pacientului depresiv poate avea o contributie importanta prin depistarea la timp a depresiei sezoniere, prin antrenarea acesteia in activitati fizice prelungite in aer liber, o poate sprijini in efectuarea activitatilor zilnice, asigurand un climat de siguranta si incredere.

Alimentatia echilibrata si adecvata conditiei specifice fiecarui pacient contribuie semnificativ la obtinerea “starii de bine” a celor afectati de depresie sezoniera.