Depresia in cazul copiilor

Depresia este mai mult decat o stare de tristete si trebuie stiut ca nu afecteaza doar adultii. Chiar si copiii foarte mici pot dezvolta depresie, lucru foarte grav si cu un real potential daunator pentru viata. Astfel, parintii si ingrijitorii copiilor trebuie sa ia in serios depresia, oferind suport adecvat acestora.

Conform cercetatorilor din Statele Unite ale Americii, se considera ca aproximativ 3,2% dintre copiii cu varste cuprinse intre 3 si 17 ani din aceasta tara sufera de depresie. La nivel mondial, acest procent este cu mult subestimat, considerandu-se ca depresia este mult mai frecventa in cazul copiilor, dar din pacate de multe ori este subdiagnosticata.

O analiza din 2018 subliniaza faptul ca depresia este subdiagnosticata la copii si ca doar 50% dintre adolescentii depresivi primesc un diagnostic si un tratament eficient inainte de varsta adulta. In plus, s-a observat ca rata suicidului din cauza depresiei a crescut progresiv in ultimele decenii, inclusiv in randul copiilor.

Este important de retinut faptul ca depresia si simptomele produse de acestea pot fi tratate, dar acest lucru este valabil atunci cand respectivul copil primeste tot sprijinul din partea parintilor si apropiatilor. Afla mai multe detalii despre depresia ce afecteaza copiii, inclusiv semnele si simptomele. Astfel, aceasta tulburare poate fi observata mai usor, iar tratamentul poate fi oferit mai rapid.

Copiii cu depresie sunt acaparati de sentimente de tristete si de lipsa a sperantei. Totusi, trebuie retinut faptul ca depresia nu este doar o simpla tristete si poate avea ca efect afectarea mai multor aspecte ale comportamentului sau dispozitiei respectivului copil. De exemplu, copiii mici se pot plange de simptome fizice, precum durerile de stomac frecvente, facand astfel abstractie de durerea emotionala. De asemenea, pot avea diferite probleme de comportament, parand agitati si nelinistiti si pot avea diferite temeri, precum teama de separare a parintilor lor.

Copiii ce sufera de depresie isi pot pierde interesul pentru activitatile pe care anterior le-au considerat placute, pot avea o motivatie scazuta si se pot retrage din punct de vedere social. Chiar si obiceiurile de somn se pot modifica, instalandu-se incapacitatea de a dormi sau chiar dormitul excesiv. Pe langa acest lucru, copiii depresivi pot experimenta pierderea poftei de mancare sau cresterea dorintei de a manca, urmata de supraalimentare.

Din pacate, depresia este o afectiune grava care necesita atentie crescuta din partea persoanelor din jurul celui afectat. Acest lucru este valabil si in cazul copiilor, deoarece pot exista ganduri si gesturi suicidale, alaturi de cresterea interesului pentru moarte. Toate acestea pot produce sau pot fi produse de lipsa de speranta, stima de sine scazuta si consumul de alcool sau droguri.

Un alt mod prin care copiii cu depresie pot fi observati este reprezentat de analiza performantelor scolare. Astfel, tinerii cu depresie pot avea note mici si diferite probleme de concentrare. In plus, pot surveni diferite probleme la scoala, precum absenteismul si conflictele cu colegii sau profesorii.

Depresia este o afectiune complexa si care are la baza numeroase cauze biologice, psihologice si sociale. La baza depresiei stau numerosi factori, inclusiv factorii genetici, modificarile chimice de la nivelul creierului, personalitatea, factorii de mediu, de exemplu traumele si stresul. Astfel, sansele de depresie sunt mai mari la copiii care au mai multi factori de risc.

Riscul de depresie este crescut si in alte circumstante, inclusiv la urmatoarele grupe de copii:
• Fetele care urmeaza sa experimenteze adolescenta;
• Copiii ce au un istoric familial de depresie;
• Copiii nascuti din mame cu varste mai mici de 18 ani;
• Copiii ce traiesc sau au trait anumite traume sau episoade stresante de viata, inclusiv conflictele dintre parinti;
• Tinerii cu probleme de somn;
• Tinerii cu diferite probleme medicale, in special boli cronice, precum astmul;
• Copiii cu supraponderabilitate sau obezitate, mai ales fetitele.

Depresia poate sa apara si pe baza unui mod de gandire negativ, dar si din cauza unor sensibilitati la anumite evenimente de viata, precum decesul sau pierderea unei persoane dragi.

In plus, copiii sunt vulnerabili la depresie si din cauza notelor de la scoala si a asteptarilor pe care adultii le au de la acestia. In orice caz, nu exista o modalitate de a prezice cine va experimenta depresia, factorii de risc fiind extrem de numerosi. De asemenea, exista copii cu mai multi factori de risc ce nu vor dezvolta boala, in timp ce aceasta poate sa apara la copii fara factori predispozanti cunoscuti.

Depresia este o afectiune ce nu se poate diagnostica folosind teste de sange sau de imagistica medicala. In schimb, psihologii sau psihiatrii vor putea detecta boala prin evaluarea simptomelor si a comportamentului avut de respectivul copil. Analizand aceste elemente, medicii vor stabili daca depresia este cea incriminata sau daca o alta afectiune de sanatate mintala este incriminata. Totusi exista si cazuri in care depresia poate fi insotita si de alte tulburari.

Pentru a pune un diagnostic corect, medicul trebuie informat cu privire la toate simptomele existente, dar si despre istoricul medical si familial al copilului. De asemenea, pot fi necesare discutii doar intre medic si copil, deoarece acesta din urma se poate simti inconfortabil sa discute despre simptomele sale in prezenta parintilor.

Tratamentul pentru depresie poate cuprinde psihoterapie, medicamente, modificari ale stilului de viata si chiar consiliere familiala. Multi copii vor trebui sa incerce mai multe strategii de tratament inainte de a o gasi pe cea mai potrivita. Pe langa aceste lucruri, copiii trebuie informati despre depresie si despre modalitatile sale de tratament.

Medicatia antidepresiva poate fi utila, dar rezultatele sunt si mai bune atunci cand este asociata cu terapia individuala. Aceasta poate ajuta copilul sa-si gestioneze mai bine emotiile si stresul. In plus, problemele familiale sau diferitele evenimente traumatice pot fi discutate cu psihologul.

Trebuie retinut ca metodele de tratament vor varia de la un copil la altul, iar un tratament eficient trebuie sa evite stigmatizarea copilului sau pedepsirea acestuia pentru comportamentele anormale ce survin din cauza depresiei.

Uneori, parintii considera in mod eronat ca orice semn de suferinta mentala la copii implica depresia. Din pacate, simptomele unor anumite tulburari mentale le pot imita pe cele ale depresiei, diagnosticul diferential fiind greu de facut. De exemplu, un copil ce sufera de ADHD poate intampina dificultati la scoala, lucru ce va fi transpus prin tristete si lipsa de speranta. Conform specialistilor, copiii cu ADHD pot avea probleme cu concentrarea, atentia, memoria si controlul comportamentelor avute. In plus, unii copii cu aceasta tulburare pot dezvolta anxietate sau depresie.

Anxietatea este o tulburare mult mai frecventa decat depresia. Totusi, aceste doua afectiuni pot fi confundate sau pot surveni in mod simultan. Conform cercetatorilor, 73,8% dintre copiii cu depresie au si anxietate, in timp ce 47,2% prezinta si probleme de comportament. In urma acestor lucruri, specialistii trebuie sa acorde o mare atentie modului in care pun diagnosticul, astfel incat tratamentele oferite sa fie eficiente.

Bibliografie:
Bhatia, R. (2018). Childhood depression.adaa.org/learn-from-us/from-the-experts/blog-posts/consumer/childhood-depression
Clark, M. S., et al. (2012). Treatment of childhood and adolescent depression.aafp.org/afp/2012/0901/p442.html
Data and statistics on children's mental health. (2019).cdc.gov/childrensmentalhealth/data.html
Mullen, S. (2018). Major depressive disorder in children and adolescents.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6213890/
Suicide rising across the US. (2018) cdc.gov/vitalsigns/suicide/index.html