Tot ce trebuie stiut despre artrita idiopatica juvenila

Artrita idiopatica juvenila este o afectiune ce produce aparitia durerii si a inflamatiei la nivelul articulatiilor. De cele mai multe ori, aceasta afectiune debuteaza inaintea varstei de 16 ani, simptomele putand sa apara chiar si in cazul copiilor foarte mici si a sugarilor. Conform cercetarilor, aproximativ 1 din 1000 de copii dezvolta o forma de artrita. De asemenea, artrita idiopatica juvenila este cel mai frecvent tip ce apare la copii.

Termenul de artrita idiopatica juvenila este cel mai utilizat, dar boala mai poarta si numele de artrita reumatoida juvenila. O afectiune este idiopatica atunci cand cauza aparitiei sale este necunoscuta, dar, cu toate acestea, artrita idiopatica juvenila este o boala autoimuna. Acest lucru inseamna ca organismul ataca propriul tesut sanatos, iar oamenii de stiinta din domeniu nu au reusit inca sa descopere motivul exact pentru acest lucru.

Simptomele produse de artrita idiopatica juvenila variaza in functie de subtipul acestea. Cu toate acestea, cele mai frecvente simptome sunt reprezentate de:

- durere articulara – durerea de acest tip se poate agrava dupa o anumita leziune, persistand chiar dupa vindecarea acesteia din urma. Multi copii au raportat ca durerea resimtita a fost mult mai puternica dimineata. De asemenea, artralgiile tind sa se agraveze odata cu trecerea timpului si, de obicei, afecteaza articulatiile de pe ambele parti ale corpului;

- afectarea sanatatii oculare – desi infectiile oculare sunt relativ frecvente la copii, copiii cu artrita idiopatica juvenila sunt mult mai vulnerabili la afectiuni oculare cronice si severe. Astfel, inflamatiile si durerile ce persista la nivelul ochilor au sanse mari de aparitie;

- oboseala inexplicabila – copiii cu artrita idiopatica juvenila experimenteaza fatigabilitate fara motiv, parand a fi lipsiti de energie, chiar si atunci cand au parte de un somn adecvat;

- reducerea apetitului alimentar – unii copii cu artrita idiopatica juvenila mananca foarte putin sau renunta la alimentele anterior placute. Acest lucru poate avea ca afect scaderea semnificativa a greutatii corporale;

- febra sau eruptii cutanate – unii copii cu artrita idiopatica juvenila sufera de febra inexplicabila sau de diferite eruptii cutanate. Febra poate sa dispara rapid sau poate persista mult timp chiar si in absenta altor simptome sau semne de boala;

- rigiditate articulara – unele miscari, mai ales cele care implica partea inferioara a spatelui, pot deveni dificile si dureroase sau chiar imposibile. Rigiditatea de acest tip este mult mai accentuata dimineata;

- inflamatie si roseata – artrita este o afectiune ce poate duce la inflamatia si roseata articulatiilor lezate.

Medicii clasifica artrita idiopatica juvenila in mai multe subtipuri, in functie de numarul si localizarea articulatiilor afectate, severitatea simptomelor si tipul anticorpilor existenti. Astfel, artrita idiopatica juvenila are urmatoarele forme:

- forma oligoarticulara – nu afecteaza mai mult de patru articulatii si implica, de obicei, articulatii mari, precum genunchii. Copiii cu acest tip de artrita au un risc crescut de a suferi inflamatii la nivel ocular;

- forma poliarticulara – afecteaza minim cinci articulatii. Simptomele se instaleaza adesea la nivelul mainilor si picioarelor si afecteaza ambele parti ale corpului. Cercetarile sustin ca aceasta forma este mai raspandita in cazul persoanelor de sex feminin decat in cazul persoanelor de sex masculin;

- forma sistemica – este forma cea mai grava, dar si cea mai rara. Afecteaza minim o articulatie, dar poate produce inflamatia organelor, de exemplu a splinei si a rinichilor;

- forma psoriazica – unii copii dezvolta psoriazisul cu cativa ani inainte de experimenta simptomele artritei. De cele mai multe ori, aceasta forma de artrita afecteaza articulatiile mici ale picioarelor;

- forma corelata cu entezita – afecteaza frecvent genunchii, picioarele si soldurile. Afecteaza mult mai frecvent baietii, mai ales pe cei cu varste intre 8 si 15 ani;

- forma nediferentiata – nu se incadreaza cu exactitate in niciuna dintre categoriile anterioare.

Majoritatea studiilor sugereaza ca artrita idiopatica juvenila este o afectiune autoimuna. Tulburarile autoimune apar atunci cand sistemul imunitar initiaza atacuri asupra tesuturilor sanatoase, confundandu-le cu diversi agenti infectiosi. In cazul artritei de acest tip, sistemul imunitar ataca sistemul articular.

O combinatie dintre factorii genetici si cei de mediu poate determina aparitia artritei idiopatice juvenile. Copiii pot fi purtatorii unor gene ce ii fac sa aiba o predispozitie crescuta la boala si o activeaza dupa un eveniment declansator, precum o leziune sau o infectie virala.

De asemenea, o analiza realizata in anul 2016 a constatat ca predispozitia de a dezvolta artrita idiopatica juvenila este mai mare la copiii cu alergii. Alergiile pot declansa activarea genelor vinovate de aparitia artritei sau genele alergiilor pot fi similare cu cele ale artritei.

Unele tipuri de artrita idiopatica juvenila sunt mai susceptibile de a afecta copiii la anumite varste. Principala diferenta intre artrita juvenila si cea adulta este aceea ca forma juvenila poate sa dispara sau sa se amelioreze pe cont propriu la varsta adulta.

Un alt aspect ce trebuie adus in discutie consta in faptul ca artrita juvenila nu este contagioasa si nu poate fi prevenita.

Nu exista o metoda de diagnostic speciala pentru artrita idiopatica juvenila. In schimb, confirmarea diagnosticului se poate face prin analiza atenta a simptomelor si prin realizarea unor investigatii suplimentare. Astfel, pentru diagnosticare se poate apela la:

- analiza atenta a istoricului medical pentru evaluarea artralgiilor si inflamatiilor;
- analiza sangelui pentru a verifica markerii ce sugereaza existenta unor boli autoimune;
- investigatii imagistice pentru a analiza in detaliu oasele si muschii;
- realizarea punctiei articulare sau a artrocentezei.

Exista numeroase optiuni de tratament prin care simptomele produse de artrita idiopatica juvenila pot fi ameliorate. Aceste optiuni includ:

- modificarea stilului de viata – cresterea nivelului de activitate fizica, mentinerea greutatii corporale in limitele sanatoase si adoptarea unui regim alimentar adecvat sunt doar cateva modalitati prin care se pot diminua manifestarile artritei;

- administrarea de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene – acestea pot reduce durerea si inflamatia, dar nu ar trebui sa fie unica metoda de tratament. In plus, nu trebuie ca aceasta metoda sa fie folosita in mod excesiv;

- administrarea de corticosteroizi – medicul poate prescrie corticosteroizi pentru a ameliora durerea si inflamatia. Totusi, acestia pot avea efecte secundare, precum cataracta, cresterea in greutate si osteopenia;

- terapia biologica – aceste medicamente reduc raspunsul inflamator al organismului. Uneori sunt administrate alaturi de medicamente non-biologice;

- terapia fizica si ocupationala – durerea cronica poate fi redusa prin aceste terapii, iar copiii pot invata sa se miste in asa fel incat sa previna durerea si deteriorarea articulara;

- remediile alternative – unele persoane pot incerca diverse remedii alternative, precum acupunctura. Totusi, se recomanda ca aceste metode sa fie realizate doar cu aprobarea medicului.

In prezent, medicii nu dispun de tratamente curative pentru artrita idiopatica juvenila. Cu toate acestea, in cazul multor copii se observa remisia bolii in mod spontan. Chiar si in acest caz, exista posibilitatea ca simptomatologia sa revina oricand.

Conform studiilor, nu exista nicio modalitate prin care sa se poata anticipa cine va resimti remisia bolii. Cu o ingrijire medicala adecvata, majoritatea copiilor pot gasi tratamente care sa ajute la gestionarea simptomelor, astfel incat sa poata duce o viata normala si confortabila. De asemenea, multe persoane adulte constata ca artrita nu le mai afecteaza la aceasta varsta.

Bibliografie:
Arthritis, juvenile rheumatoid. (n.d.). https://rarediseases.org/rare-diseases/arthritis-juvenile-rheumatoid/
Bernstein, S. (n.d.). Juvenile arthritis: Early signs and symptoms.http://www.kidsgetarthritistoo.org/about-ja/juvenile-arthritis-early-signs-and-symptoms.php
Juvenile arthritis. (2015). https://www.niams.nih.gov/health-topics/juvenile-arthritis
Juvenile arthritis. (2019). https://www.rheumatology.org/I-Am-A/Patient-Caregiver/Diseases-Conditions/Juvenile-Arthritis
Lin, C.-H. et al. (2016). Epidemiology and risk of juvenile idiopathic arthritis among children with allergic diseases: A nationwide population-based study. https://ped-rheum.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12969-016-0074-8
Selvaag, A. M., et al. (2014). Disease progression into adulthood and predictors of long-term active disease in juvenile idiopathic arthritis [Abstract]. https://ard.bmj.com/content/75/1/190.short
Types of juvenile rheumatoid arthritis. (n.d.). https://stanfordhealthcare.org/medical-conditions/bones-joints-and-muscles/juvenile-rheumatoid-arthritis/types.html
What is juvenile idiopathic arthritis? (n.d.). https://www.arthritis.org/about-arthritis/types/juvenile-idiopathic-arthritis-jia/what-is-juvenile-idiopathic-arthritis.php