Hernia ombilicala

Hernia ombilicala reprezinta patologia peretelui abdominal in care continutul abdominal visceral este extravazat din peretii si cavitatea fiziologica in afara acestuia. Exista o preponderenta per sexe si una per rasa, dar acestea sunt in cazul celor congenitale, cand vine vorba de cele dobandite preponderenta se inverseaza datorita tipului de efort depus si de intensitatea acestuia in functie de sexe.

Hernia este de mai multe tipuri in functie de localizarea acestei hernieri : ombilicala, inghinala (spatiul inginal, portiune inferioara din peretele abdominal), herniere diafragmatica (prin hiatus-ul aortic din muschiul diafragma).

Hernierea ombilicala este diferita de alte tipuri de evisceratii sau eventratii, deoarece in acest caz exteriorizarea viscerelor se produce printr-un spatiu deja existent si anume spatiul orificiului ombilical.

Spatiul ombilical este acel spatiu care ramane dupe eliminarea cordonului ombilical. In viata intrauterina exista conexiunea intre organismul matern si cel fetal prin care se asigura nutrientii necesari fatului de la organismul matern si la fel si in cazul excretiei produsului de metabolism care sunt eliminati prin acest cordon.

Odata ce fatul devine nou-nascut adica paraseste organismul matern numai este necesara aceasta conexiune ba chiar ar incurca in procesul de alimentatie dar si de respiratie al noului nascut, motiv pentru care imediat post-partum este capsat si sectionat cordonul ombilical moment in care noul-nascut incepe sa respire singur.

In decurs de cateva zile si pana la 14 zile dupa nastere ceea ce ramane din cordonul ombilical adica o lungime de maxim cativa centimetri, datorita pierderii utilitatii se va atrofia si elimina de la sine.

In acest spatiu ramas gol de la cordonul ombilical va ramane o fragilitate deosebita a peretelui abdominal, astfel ca pe aici se poate produce hernierea ombilicala.

Preponderenta per sexe in cazul hernierii congenitale este de 3 la 1 (femei/barbati), deoarece peretele abdominal si rezistenta acestuia sunt concepute a fi mai fragile decat in cazul barbatilor.

Insa daca vorbim despre hernierea dobandita, adica care apare la un moment in viata adulta aceasta tinda sa se mai micsoreze si chiar sa se inverseze ca si incidenta, deoarece una din cauzele herniei dobandite este suprasolicitarea fizica (ridicarea unei mari mase de greutati) fapt care este mai predominant barbatilor care depun o munca fizica de o intensitate mai mare fata de femei.

Iar daca este vorba despre preponderenta per rasa, se va observa o incidenta mult mai crescuta in randul persoanelor din rasa neagra sau mai precis in randul populatiei din Africa.

O malformatie congenitala a canalului ombilical si a orificiului reprezinta cauza congenitala, sau cauza de o posibila hernie ombilicala in viitor cu care individul se naste.
In cazul in care se vorbeste de sexul feminin o alta cauza posibila este numarul mare de parturitii, de sarcini.

Cand se vorbeste de sarcini multiple fiecare modificare de greutate va slabi peretele abdominal treptat, pana ce va duce la incidenta de hernie ombilicala la organismul matern.

Daca este sa vorbim despre cauza dobandita, principala cauza este ridicarea brusca de greutati cu o masa mare, fara ca persoana sa aiba un antrenament in prealabil. La fel se poate intampla si in cazul in care individul depune un efort major pe o durata prelungita care in timp duce la o slabire permanenta a peretelui abdominal si in final duce la aceasta herniere.

De altfel cand vorbim de hernierea de greutati mari ridicate in majoritatea cazurilor se va vorbi exact despre aceasta herniere ombilicala.
In alta situatie daca este sa vorbim despre cauzele dobandite, vom vorbi despre o supraponderabilitate sau mai precis despre obezitate. La persoanele obeze acest perete este slabit constant de aceasta presiune constanta care este exercitata datorita stratului lipidic depus in exces pe sau sub peretele abdominal.

O alta cauza dobandita este datorat mecanismelor reflexive. Persoanele ce sufera de patologii respiratorii, deoarece acestia au reflexele de tuse si de stranut care sunt depuse constant. Aceste eforturi vor declansa contractia muschilor abdominai constant care va slabi peretele abdominal si va predispune la hernierea ombilicala.

Dupa interventiile chirurgicale se va slabi si mai mult peretele abdominal si in special in zona canalului ombilical, astfel ca post-interventie exista riscul mult mai mare de producere a herniei ombilicale, insa interventiile chirurgicale nu pot intra in categoria de cauze ci mai degraba de factori de risc.

In cazul hernierii ombilicale la nou-nascut se va observa imediat persistenta acestui rest de cordon ombilical si apoi se va observa accentuarea acesteia prin prezenta unei protuberante la nivelul orificiului ombilical, o extravazare viscereala la acest nivel va arata ca o umflare abdominala.

Simptomele adaugate pot fi de inapetenta, dureri abdominale sau chiar simptome de tipul vomei ori diareei.

Totusi simptomele sunt diminuate deoarece riscul de complicatii precum strangularea sau obstructia acestor viscere abdominale sau a intestinului, se vor produce foarte greu si au o incidenta de aparitie foarte mica. In cazul in care va produce obstructionarea sau strangularea intestinului prin aceasta herniere se va produce oprirea imediata a tranzitului intestinal ceea ce reprezinta o complicatie chirurgicala si o urgenta medicala ce trebuie tratata imediat.

In cazuri mai severe pot sa apara si simptome precum furnicaturi, senzatia de slabire a fortei in membrele inferioare sau chiar pareze, dar la care se poate adauga si ameteala sau dureri de cap ce inseamna manifestari neurologice cauzate de aceasta herniere ombilicala.

Diagnosticul de protruzie a viscerelor abdominale prin acest spatiu ombilical se va pune in primul rand prin anamneza si observarea la inspectie a acestei protruzii si a acestei hernieri.

Daca hernierea ombilicala se produce in primii ani de viata, sub tratament incidenta de retragere este de 90% si astfel este reductibila fara interventie chirurgicala. In acest caz la hernierea care apare noului nascut diagnosticul se va stabili doar pe inspectie si palpare si daca este necesar si o imagine ecografica, deoarece este cel mai adesea asimptomatica.

Diagnosticul pentru nou-nascuti este stabilit la copii de sub 3 ani, deoarece nu poate fi observat decat in momentele in care acesta plange sau depune un efort abdominal prelungit.

Diagnosticul imagistic este stabilit cum am spus printr-o ecografie sau printr-o radiografie, aceste doua investigatii trebuiesc efectuate de catre medic.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential al herniei ombilicale se face cu hernia paraombilicala, adica protruzia continutului abdominal, printr-o slabire trepatata a muschilor abdominali sau a ligamentelor de la acest nivel, pe linia mediana a abdomenului in apropierea ombilicului, din acest motiv datorita localizarii dar mecanismului diferit de formare trebuie facuta diferentierea intre hernia ombilicala si hernia paraombilicala.

O alta patologie cu care trebuie efectuat diagnosticul diferential al herniei ombilicale este omfalocelul. Omfalocelul fiind extravazarea continutului abdominal printr-un defect de formare intrauterina a muschiului abdominal. In viata intrauterina musculatura abdominala a fatului nu se solidifica astfel ca se va extravaza continutul abdominal.

Diagnosticul diferential mai trebuie efectuat si cu hernierea inghinala, insa caracteristicile intre acestea este destul de diferit, astfel ca nu este greu de facut diferentierea intre cele doua.

Complicatiile fiind rare nu sunt adesea de luat in seama, insa majoritatea complicatiilor inseamna de fapt prezenta unui simptom adaugat.
Printre complicatii sunt de mentionat :

• Blocarea intestinului si incetarea tranzitului intestinal, care va produce simptome digestive : constipatie, dureri abdominale acute.
• Febra apare in cazul complicatiei date de infectia produsa de strangularea intestinului.

Modul de tratament este unul chirurgical :

- Terapia chirurgicala, implica refacerea chirurgicala a peretelui abdominal si suturarea acestuia, aceasta este necesara in specical in cazul spatiului de herniere important, deoarece in cazul spatiului de herniere mic aceasta se va reface de la sine.

Insa terapia chirurgicala nu poate fi aplicata mai devreme de 5,6 ani deoarece in cazul noilor-nascuti refacerea se poate produce doar cu tratament sau de la sine. Astfel ca se va opta pentru interventia chirurgicala doar dupa o anumita varsta pentru cazul in care nu se produce reducerea hernierii de la sine.

Tot terapia chirurgicala este aplicata si in cazul complicatiilor care pot sa apara datorita acestei hernieri, astfel ca interventia chirurgicala este principala metoda in cazul in care apare aceasta urgenta medicala.

Dupa intervenita chirurgicala refacerea este relativ rapida, deoarece pacientul poate fi externat la 24 ore post-operator si doar in cazul unor complicatii intra-operatorii se va prelungi perioada de internare cu o zi sau doua.

Insa interventia chirurgicala da riscul ca producerea unei eventratii sa apara, adica acest perete abdominal sa fie si mai mult slabit si post-operator si evacuarea continutului abdominal sa se produca prin plaga operatorie.

Procedura chirurgicala implica in cele mai multe cazuri o anestezie generala pentru a preveni orice fel de complicatii pot sa apara pe masa operatorie, desi operatia in sine presupune o durata de 20-30 de minute in total.

Prin interventia chirurgicala se va reaseza continutul abdominal in spatiul fiziologic iar ulterior se va sutura si intari chirurgical peretele abdominal. Mai mult se va incerca intarirea acestui perete abdominal pentru cazurile in care sa nu existe o recidiva sau o complicatie de tipul recidivei.

Post-operator este posibil sa se administreze tratament medicamentos cu anticoagulante (la recomandarea medicului) si preventiv este posibila si o antibioterapie cu antibiotice pentru a preveni o septicemie sau o infectie nosocomiala.

- Insa cel mai adesea hernierea ombilicala in cazul a 90% dintre pacienti se va remedia de la sine, adica nu va fi necesara interventia chirurgicala. Deoarece in majoritatea cazurilor nu este necesara aceasta interventie, se va necesita doar administrarea de analgezice la nevoie (si la recomandarea medicului), tinerea sub observatie a pacientului, in cazul in care vorbim de un copil, acesta trebuie supravegheat de catre parinti pentru a nu i se inrautati situatia, iar in cazul in care vorbim de un adult, acesta trebuie re-consultat periodic pana ce se observa in cateva luni remiterea acestei hernieri.

Tratamentul non-chirurgical inseamna totusi consultul medical chirurgical sau de pediatrie chirurgicala care va incerca reducerea hernierii (in cazul in care vorbim despre o hernie reductibila).