Bolile copilariei

Multumita vaccinurilor, unele dintre bolile copilariei se manifesta mult mai rar, dar altele inca sunt intalnite destul de frecvent.

Acestea variaza de la infectii comune (crupul laringian) la boli misterioase cum ar fi boala Kawasaki. Indiferent de afectiune, este indicat sa consultati medicul pentru un diagnostic si un tratament corect.

Acest virus este principala cauza a bronsiolitei si pneumoniei la copii. Infectia debuteaza cu simptome asemanatoare gripei: febra, secretii nazale si tuse.

Pana la 40% dintre copiii care sufera prima data de virusul sincitial respirator manifesta respiratie suieratoare si in cazul a pana la 2% dintre acestia va fi necesara spitalizarea. Simptomele vor fi mai blande la copiii mari si la adulti.

Copiii, de obicei, manifesta simptomele VSR la aproximativ 3-5 zile dupa ce au fost expusi la persoana bolnava sau au intrat in contact direct cu secretiile respiratorii ale celui infectat fie prin intermediul jucariilor sau alte obiecte contaminate.

Simptomele infectiei pot varia de la secretii nazale, la tuse ocazionala, care pot fi tratate la domiciliu, la dureri de gat, de cap si iritabilitate. Copiii mai mici, in special cei cu varsta sub 2-3 ani, au cel mai mare risc de a dezvolta simptome severe cum ar fi febra crescuta, respiratie suieratoare, dificultati de respiratie, tuse persistenta, apnee.

Copiii mici sunt predispusi la infectii ale urechii intrucat in cazul lor, trompa lui Eustachio este de dimensiuni reduse. Acest conduct face legatura intre gat si urechi si poate fi blocat atunci cand apare o inflamatie ca urmare a unei raceli.

In acest mod apare lichid in interiorul urechi medii, in spatele timpanului, care permite germenilor sa se inmulteasca. Copiii pot manifesta febra, stare de nervozitate si se pot trage de ureche.

Cele mai multe dintre infectiile urechii sunt cauzate de virusuri si dispar de la sine. Vaccinarile in timpul copilariei ajuta la prevenirea infectiilor determinate de anumite bacterii care pot provoca infectii ale urechii.

Acumularea de lichid in urechea medie (cu sau fara durere) se numeste otita medie cu efuziune si apare dupa o infectie acuta a urechii, ori o infectie a tractului respirator superior. Fluidul de obicei dispare dupa cateva saptamani.

Totusi, in cazul in care acesta persista sau consistenta devine asemanatoare cu a unui lipici, aceasta poate sa modifice auzul copilului. In acest caz este recomandat sa se introduca tuburi de drenaj in ureche pentru ca lichidul sa se scurga.

Semnul distinctiv al crupului laringian este tusea asemanatoare cu latratul unui caine. Cauza tusei este o inflamatie a cailor respiratorii superioare, de obicei cauzata de un virus. Daca respiratia devine grav afectata, poate fi necesar tratamentul spitalicesc.

Totusi, la majoritatea copiilor afectiunea se amelioreaza in aproximativ o saptamana. Crupul este cel mai frecvent intalnit la copiii cu varsta sub 5 ani.

Boala mana-picior-gura poate provoca febra asociata cu aparitia de vezicule in interiorul gurii, pe palme, fese si talpile picioarelor. Virusul coxsackie tip A16 este agentul etiologic implicat in cele mai multe dintre cazuri.

Virusul tinde sa se raspandeasca in randul copiilor mai ales in timpul verii si la inceputul toamnei. Cele mai multe dintre cazuri nu sunt grave si dispar in termen de 7-10 zile.

Lacrimarea, roseata, mancarimea si aparitia de cruste la nivelul genelor sunt semne ale conjunctivitei. Adesea aceasta este cauzata de virusuri asemanatoare cu cele care declanseaza raceala si se raspandeste rapid.

Se va consulta medicul pediatru pentru a se stabili daca micutul are nevoie de tratament. In majoritatea cazurilor, conjunctivita va dura intre 7-10 zile. Exista trei tipuri principale de conjunctivita bacteriana, virala si alergica.

Conjunctivita bacteriana este cauzata de germeni ca urmare a contactului cu secretiile unei peroane care este deja infectata sau a unor obiecte si suprafete contaminate. Acest tip este foarte contagios. Ochiul afectat este acoperit dimineata de cruste, au loc si scurgeri oculare groase, de culoare galbena, alba sau verde.

Conjunctivita virala este in general declansata de un virus care poate provoca raceala. Conjunctivita virala este foarte contagioasa. Se transmite prin contact direct cu secretiile bolnavului infectat sau cu suprafete si obiecte contaminate. La nivelul ochilor apar scurgeri apoase sau mai consistente. Pacientii se plang de senzatie de arsura sau nisip in ochi. Ochiul poate fi mult mai sensibil la lumina.

Conjunctivita alergica este cauzata de expunerea la o substanta care cauzeaza alergii, cum ar fi polenul sau parul de animale. Simptomele includ senzatie de mancarime, umflaturi ale ochilor, lacrimarea si roseata.

Adesea numita si boala obrazului palmuit, boala a cincea produce o eruptie de culoare rosie aprinsa, pe fata unui copil. Eruptia poate sa apara si pe trunchi, brate sau picioare. Vinovatul este parvovirusul B19 uman, un virus care poate provoca simptome asemanatoare cu cele ale racelii, inainte de aparitia eruptiei.

O data ce apare eruptia, copilul nu mai este contagios. Conditia este manifestata de pana la 20% dintre copiii cu varsta de 5 ani si in proportie de 60% de catre cei care au pana in 19 ani. Eruptia cutanata dispare, de obicei intre 7-10 zile.

Inainte de aparitia unui vaccin eficient, rotavirusul a fost principala cauza a diareei care determina decesele la copiii mici. Simptomele specifice sunt varsaturile, diareea apoasa care pot deshidrata rapid copilul.

Exista in prezent doua tipuri de vaccinuri, contra rotavirusurilor, disponibile pentru sugari. Studiile au indicat o scadere dramatica a aparitiei cazurilor de rotavirusuri.

Aceasta afectiune este rara, misterioasa si afecteaza mai ales copiii cu varsta sub 5 ani. Simptomele includ febra mare, eruptie cutanata neuniforma, inflamatie si roseata la nivelul mainilor si picioarelor, ochi injectati, buze crapate si rosii.

Fara tratament, boala Kawasaki poate afecta inima si ar putea fi fatala. Medicii nu au putut descoperi pana in prezent care este cauza bolii Kawasaki.

In prezent, majoritatea copiilor sunt vaccinati contra varicelei. Varicela poate cauza complicatii periculoase la nou-nascuti, adulti si femeile insarcinate. Inainte de aparitia vaccinului mii de persoane erau internate in spital cu aceasta boala, in fiecare an.

Majoritatea copiilor sunt vaccinati in copilarie si impotriva acestei boli. In cazul copiilor nevaccinati, infectia debuteaza cu febra, nas infundat si tuse.

Simptomul specific este aparitia unei eruptii cutanate pe intreg corpul. La cei mai multi dintre copii, pojarul persista aproximativ doua saptamani, iar in anumite cazuri pot sa apara pneumonie sau alte complicatii.

Oreionul este o alta boala a copilariei care a fost des intalnita inainte sa se dezvolte vaccinul contra oreionului. Infectia nu cauzeaza de cele mai multe ori nici un simptom. Cand apar, semnul clasic este umflarea ganglionilor dintre ureche si mandibula.

Rubeola este un virus care implica manifestari blande si usoare. Totusi aceasta poate dauna fatului in cazul in care o femeie insarcinata este infectata.

Simptomele includ febra si eruptie cutanata care se intinde de la fata la restul corpului. Vaccinul standard din copilarie protejeaza impotriva rujeolei, oreionului si rubeolei.

Copiii care se imbolnavesc de aceasta conditie tusesc atat de tare incat dupa ce expira, cand inspira aerul o fac cu un fel de convulsii. Infectia este severa la sugari si acestia pot necesita tratament in spital.

Copiii sunt vaccinati de cele mai multe ori impotriva tusei convulsivei. Antibioticele nu sunt eficiente astfel incat vaccinarea este esentiala pentru prevenire. Adultii pot avea nevoie de rapel, mai ales daca sunt inconjurati de copii mici.

Meningita este o inflamatie sau infectie a tesuturilor din jurul creierului si maduvei spinarii. La adolescenti si adulti, principalele simptome sunt durerile de cap, febra si gatul intepenit.

Copiii pot avea simptome asemanatoare gripei sau iritabilitate extrema. Meningita virala este de obicei usoara dar meningita bacteriana este severa si are consecinte grave daca nu este tratata rapid. Vaccinurile sunt disponibile pentru a preveni anumite cauze ale meningitei bacteriene.

Cei mai multi dintre copii sufera de inflamatii la nivelul gatului, ca urmare a unui virus provocat de raceala. Cum puteti stii daca este implicat un streptococ? Stranutul sau secretiile nazale sunt specifice racelii.

Semnele prezentei streptococului includ durere in gat care dureaza mai mult de o saptamana, inghitire dureroasa si greoaie, salivare excesiva, eruptie cutanata, puroi prezent in partea din spate a gatului, febra ridicata. Streptococul de la nivelul gatului va fi tratat cu antibiotice.

Uneori streptococul din gat este insotit de o eruptie cutanata. Fenomenul este cunoscut sub numele de scarlatina. Eruptia cutanata apare la inceput pe torace si abdomen si se raspandeste pe tot corpul, fiind insotita de limba cu aspect in forma de capsuna si febra mare.

Fara tratament, aceasta poate duce la febra reumatica si in cazuri rare, la tulburari cardiace. Scarlatina este o boala a copilariei destul de serioasa, dar tratabila cu ajutorul antibioticelor.

Simptomele scarlatinei includ:

- eruptii cutanate de culoare rosie asemanatoare cu o arsura si rugoase, aspre. Acestea debuteaza la nivelul fetei sau gatului si se raspandesc pe trunchi, brate si picioare. Daca este aplicata presiune pe pielea inrosita aceasta se va albi.

- linii rosii. Cutele de pe piele din jurul abdomenului, axile, coate, genunchi si gat, devin mai accentute decat eruptiile cutanate din jur.

- fata inrosita cu un inel de culoare alba in jurul gurii.

- limba cu aspect de capsuna, rosie si acoperita cu un strat albicios, la inceputul bolii

Eruptiile cutanate si roseata fetei si a limbii de obicei dureaza aproximativ o saptamana. Dupa ce aceste semne si simptome s-au estompat, pielea afectata de eruptii cutanate se va descuama.

Alte semne si simptome asociate cu scarlatina includ:
- febra mai mare de 38.5 C insotita deseori de frisoane
- gat rosu si uneori pete albe sau galbui
- dificultati la inghitire
- ganglioni limfatici mariti in volum, durerosi la atingere
- greata sau varsaturi
- dureri de cap.

Cunoasteti probabil, ca niciodata nu trebuie sa administrati aspirina copiior sau adolescentilor. Motivul este sindromul Reye. Aceasta conditie pune in pericol viata copiilor afectati si poate fi declansata prin administrarea de aspirina in timpul unei boli virale.

Simptomele presupun schimbari dramatice de comportament, convulsii si coma. Sindromul Reye a devenit foarte rar deoarece tot mai multi parinti stiu ca nu trebuie sa le administreze aspirina copiilor.

Safilococul meticilino-rezistent (MRS) este un tip de bacterie care nu poate fi tratat cu unele antibiotice. Medicii spun ca aceste tipuri de bacterii sunt principalele cauze ale infectiilor de piele.

Apar de obicei sub forma de rani sau arsuri si pot arata ca muscatura unui paianjen. Acest tip de infectii cu SMR la nivelul urechii, a nasului si la gat, sunt frecvent intalnite in randul copiilor care frecventeaza scoala primara.

Impetigo este o alta afectiune a pielii. Cel mai frecvent, provoaca grupuri mici de vezicule pe piele care se sparg si formeaza o crusta aurie. Atingerea lichidului poate raspandi infectia pe alte parti ale corpului sau la alte persoane.

Aceasta afectiune este adesea cauzata de bacterii stafilococice, iar uneori de bacterii streptococice. Acest tip de impetigo este cel mai frecvent la copiii cu varsta cuprinsa intre 2 si 6 ani. Daca sunt tratate cu antibiotice, leziunile se vindeca de obicei fara a lasa cicatrici.

Este o infectie a pielii cauzata de o ciuperca. Aceasta are aspectul unui inel solzos de culoare rosie pe piele sau in jurul portiunii de pe scalp unde a cazut parul. Ciuperca se raspandeste usor de la un copil la altul, deci evitati sa folositi pentru toaleta copiilor aceleasi obiecte de igiena (pieptene, perie, haine sau prosoape).

Pecinginea este tratata cu medicamente antifungice si este adesea gresit diagnosticat si este adesea confundata cu alte conditii precum eczemele numulare si pitiriazisul roz.

Pecinginea este o boala contagioasa care se transmite mai greu, deci copiii care primesc tratament pot continua sa mearga la scoala sau gradinita. In afara de persoanele infectate, puteti contacta pecingine de la caini sau pisici, deci, examinati animalele de companie daca cineva din familia dvs. dezvolta aceasta afectiune.