Romania, pe locul 25 din 30 de tari din Europa, in Indexul European de Performanta in Tratarea Hepatitei

Romania se situeaza pe locul 25 intr-un Index ce compara nivelul de screening, tratament si preventie in cele 27 de state ale U.E., precum si in Elvetia, Norvegia si Croatia. “Indexul European de Performanta in Tratarea Hepatitei”, lansat pe 6 noiembrie la Bruxelles, cu ecouri in toata Europa, indica faptul ca performanta Romaniei este lacunara in privinta accesului la tratament si a preventiei, fiind deficitara si la capitolul depistare.

Astfel, cu un punctaj general de 606 dintr-un maxim posibil de 1.000, suntem doar inaintea Cehiei (605), Ungariei (591), Letoniei (583), Estoniei (576) si Lituaniei (555), in timp ce Franta, Slovenia si Germania ocupa primele locuri in clasament, cu cele mai bune scoruri. De remarcat este ca nicio tara nu a atins punctajul maxim, ceea ce demonstreaza inca o data ca sunt multe de facut in privinta hepatitelor, nu doar in tari precum Romania, ci si in statele din varful clasamentului.

Punctajul Romaniei pe indicatori este urmatorul:

- Preventie: 170

• Cele mai mari punctaje – Germania, Irlanda, Elvetia, Slovenia, Elvetia (249)

Screening: 138

• Cel mai mare punctaj – Suedia (200)

- Acces la tratament: 131

• Cele mai mari punctaje – Franta, Suedia (216)

- Program national/ drepturile si implicarea pacientului: 83

• Cele mai mari punctaje – Franta, Bulgaria, Marea Britanie (97)

- Rezultate: 83

• Cel mai mare punctaj – Franta (150)

Indexul European de Tratare a Hepatitei a fost elaborat de institutul suedez de cercetare Health Consumer Powerhouse (HCP), in numele si finantat de European Liver Patients Association (ELPA), in care este membra si asociatia APAH-RO.

Conform Indexului, Romania prezinta deficiente in ceea ce priveste preventia si tratamentul: in timp ce sugarii sunt vaccinati in mod curent si este atinsa o cota de aproximativ 90% de copii protejati impotriva bolii, nu exista o vaccinare sistematizata a unor grupuri de risc, cum sunt cele din sfera prostitutiei sau a consumului de droguri.

Pentru ca nu sunt sustinute financiar prin programe publice, vaccinurile sunt platite in totalitate de pacienti. Timpul de asteptare pentru consultarea unui specialist nu depaseste 4 saptamani, iar copiii sunt tratati in mod corespunzator, inclusiv in unitati specializate.

Cu toate acestea, pentru adulti, medicamentele de ultima generatie nu sunt disponibile pe piata si nici nu sunt subventionate de sistemul de sanatate.

„Pozitia 25 ocupata de Romania in acest Index, realizat cu profesionalism si din surse de incredere, nu este una tocmai buna, dar nici nu putem omite faptul ca in utlimii ani s-au facut pasi importanti pentru a mai scurta din barierele atat spre accesul la terapii, cat si pe preventie. Cu toate acestea, mai sunt multe de facut pentru a imbunatati nivelul de tratare a hepatitei la pacientii care sufera de aceasta afectiune. Este timpul sa consideram hepatita ca pe o problema de sanatate publica, dar nu doar la nivel declarativ, ci prin actiuni concrete, cu rezultate pe termen lung”, a declarat Marinela Debu, presedintele Asociatiei Pacientilor cu Afectiuni Hepatice din Romania (APAH-RO).

Indexul scoate in evidenta lacunele din screeningul populatiei: fara finantare guvernamentala, testarea si consilierea gratuita si sub protectia anonimatului nu sunt prea usor de realizat, iar screeningul de rutina nu este gestionat in mod sistematic in grupurile de risc major.

Analizand rezultatele studiului, o mare parte a infectarilor este detectata cu intarziere nu doar in Romania, ducand la afectiuni secundare si la posibilitatea cu atat mai mare ca pacientii sa transmita virusul mai departe, in necunostinta de cauza.

„Pentru a reduce din deficientele cu care ne confruntam la ora actuala in privinta gestionarii hepatitelor cronice, nu trebuie sa inventam programe noi. Este de ajuns sa adaptam din cele care functioneaza cu rezultate bune in alte tari. Se pot identifica solutii remarcabile daca se doreste”, este de parere Marinela Debu.

Din pacate, la nivel european, doar o mica parte dintre pacienti este la curent cu afectiunea si poate cauta tratament. Hepatita nedescoperita conduce la afectiuni secundare ale ficatului si la cancer, ceea ce transforma o infectie cu hepatita intr-o afectiune ce pune in pericol functiile vitale”.

Presedintele APAH-RO a adaugat: „Trebuie sa crestem nivelul de informare a publicului cu privire la riscul expunerii la hepatita, sa asiguram accesul tuturor la testare si la tratament, dar mai ales persoanelor din grupurile de risc, cum ar fi pacientii care au suferit transfuzii de sange sau interventii chirurgicale inainte de 1995, persoanele care au in familie pacienti cu hepatita, personalul medical etc”.

Hepatita consta in inflamarea ficatului, cel mai adesea cauzata de o infectie virala. in Romania, numarul pacientilor care sufera de hepatitele cronice B si C este estimat de European Centre for Disease Control (ECDC) la aproximativ 2 milioane, cu cateva mii de infectii noi raportate anual.

In Europa, 23 de milioane de cetateni sunt infectati cu virusul hepatitei, iar aproximativ 125.000 de cazuri grave provocate de boli care au legatura cu hepatita sunt raportate in fiecare an, cifra fiind in crestere. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca 2 miliarde de oameni din intreaga lume au intrat in contact cu virusul hepatitei B, iar dintre acestia mai mult de 350 de milioane prezinta infectii cronice (pe termen lung) ale ficatului. Aproximativ 150 de milioane de persoane sufera de hepatita cronica C.

Fara tratament, ambele tipuri de hepatita pot conduce la ciroza si la cancer si pot provoca afectiuni secundare serioase. Cei mai multi dintre acesti pacienti nu sunt constienti de infectia pe care o au.