Cercetatoarea de origine romana Ileana Hancu a dezvoltat propria metoda de screening pentru depistarea cancerului de san

In urma unei experiente personale, care o plasa sub spectul bolii, cercetatoarea de origine romana Ileana Hancu a dezvoltat propria metoda de screening pentru depistarea cancerului de san.

Hancu este fizician si cercetator la Centrului de Cercetare Globala GE din Statele Unite. In opinia ei, masura succesului este impactul pe care il ai asupra vietii unui om
A fost un moment care ne-ar putea ingrozi pe multi dintre noi.

Acum cativa ani, Ileana Hancu a facut un control medical de rutina si vestile au fost ingrijoratoare. Medicul ei avea impresia ca i-a depistat un nodul la san. A urmat o intreaga odisee printre progresele medicinii moderne, de la mamografie la ecografie si aproape biopsie. „Insa medicul care urma sa faca biopsia a stabilit ca nu se mai vedea nimic care sa poata fi testat prin biopsie,” spune Hancu.

A apelat la un alt test, o analiza RMN, care i-a oferit medicului ei suficiente informatii pentru a concluziona ca nu mai este nevoie de screening. „In cazul meu, nu aveam nimic, a fost doar o sperietura care a durat o luna de zile,” spune Hancu. „Insa mi-am dat seama ca in situatia actuala, chiar daca avem foarte multe instrumente de imagistica, nu suntem atat de bine pregatiti pe cum am putea fi.”

Hancu, de profesie fizician si cercetator in domeniul RMN in cadrul Centrului de Cercetare Globala GE (GRC), nu putea sa ignore propria experienta. A intrat in laborator si a proiectat o solutie de imagistica datorita careia, intr-o buna zi, multe femei aflate in situatia ei ar putea scapa de un asemenea chin. „Vreau ca medicii sa aiba posibilitatea de a analiza toate imaginile unui test si de a sti cu certitudine daca totul este in regula sau daca este vorba de cancer,” spune aceasta. „Nimeni nu are nevoie de incertitudini si nu si le doreste la sfarsitul unui test.”

Studiul lui Hancu ar putea fi de bun augur in ceea ce priveste grupurile de femei pentru care mamografiile pot fi deseori neconcludente, cum ar fi femeile cu sani mari. Aceasta si-a propus sa contribuie la eliminarea incertitudinilor legate de screening-ul grupului respectiv. „Iti doresti sa afli pe loc daca rezultatul este pozitiv sau negativ,” spune ea.

Hancu a crescut in Bucuresti, intr-o familie cu inclinatii stiintifice. Tatal ei a fost programator de calculatoare, mama sa a fost chimist, iar Ileana Hancu s-a inscris la facultate, unde avea sa studieze optica. „Pe atunci, probabil ca nu exista nici macar un aparat RMN in toata tara,” spune Ileana Hancu.

In anul 1996, dupa ce a absolvit facultatea a ales sa studieze fizica la Universitatea din Pittsburgh si a descoperit rezonanta magnetica. Cativa ani mai tarziu, si-a luat doctoratul in acest domeniu ezoteric. „De aceea am ajuns la GRC. Nu exista prea multe locuri in lume care sa poata valorifica o astfel de expertiza”, spune ea.
Hancu desfasura deja cercetari RMN cand au intervenit temerile legate de cancer. RMN-ul fusese folosit in clinica de diagnosticare a cancerului mamar, dar imaginile RMN standard au produs prea multe rezultate fals pozitive sau au descoperit leziuni care la biopsie s-au dovedit a fi benigne.

O noua metoda pe baza de RMN care trebuia sa genereze imagini clare, denumita imagistica ponderata prin difuzie, „a tot aparut prin literatura de specialitate in ultimii cativa ani”, spune Hancu. „Dar imaginile ponderate prin difuzie erau deplorabile”, spune ea. Aratau ca o captura de imagine de la un televizor cu antena proasta, neclare si deformate. Un doctor nu le-ar fi putut interpreta corect si nu le-ar putea folosi pentru a hotari soarta unui pacient.

Hancu a inceput sa experimenteze diverse metode care ar putea imbunatati semnalul RMN si rezolutia spatiala a imaginilor, astfel incat sa se poata vedea chiar si tumorile mai mici. Una din abordarile sale presupune construirea unui RMN echivalent cu o camera de inalta rezolutie.

Activitatea de cercetarea i-au adus deja lui Hancu si colaboratorului ei, Prof. Robert Lenkinski de la Centrul Medical Southwestern al Universitatii din Texas, o bursa de 3,2 milioane USD pentru o perioada de cinci ani de la Institutul National de Sanatate din SUA. Ei intentioneaza sa isi testeze tehnologia pe pacienti intr-un studiu clinic prin care sa contribuie la evaluarea pe viitor a utilizarii acesteia in diagnosticarea cancerului mamar.

Hancu spune ca, pentru ea, a invata nu este un exercitiu academic. „Daca ajungi sa dezvolti o tehnica de imagistica prin care poti salva oamenii de la o biopsie, daca poti dezvolta o tehnica prin care poti afla cu certitudine daca ai sau nu cancer, cred ca asa se masoara succesul, in cele din urma,” spune Hancu. „Eu cred ca masura succesului este impactul pe care il ai asupra vietii unui om.”