Stenoza pilorica

Stenoza pilorica este boala in care peretele pilorului se ingroasa si lumenul sau se subtiaza progresiv, ingreunand trecerea mancarii dinspre stomac spre intestin.

Pilorul este ultima parte a stomacului ce face legatura cu prima parte a intestinului subtire (duodenul).

Stenoza pilorica poate apare oricand in perioada dintre nastere si varsta de 5 luni. Cel mai frecvent se dezvolta in jurul varstei de 3 saptamani.

Simptomele pot aparea mai tarziu in cazul in care copilul se naste prematur (inainte de cele 9 luni fiziologice de sarcina).

O cauza exacta nu este cunoscuta pentru stenoza pilorica. Evolutia stenozei pilorice poate fi in relatie cu mai multi factori care includ terenul genetic, istoric familial (mai multe cazuri de stenoza pilorica la mai multi membri ai aceleiasi familii) de stenoza pilorica si administrarea de antibiotice ca eritromicina in primele 2 saptamani de viata. Cu toate acestea majoritatea cazurilor de stenoza pilorica nu au legatura cu administrarea de antibiotice. In trecut se credea ca stenoza pilorica este un defect prezent la nastere. Acum exista dovezi ca ea apare dupa momentul nasterii.

Simptomul major al stenozei pilorice este varsatura dupa majoritatea meselor. De obicei acestea apar intr-un interval cuprins intre primele zile dupa nastere si varsta de 5 luni. Varsaturile pot sa apara mai tarziu daca copilul este un prematur. Varsaturile provocate de stenoza pilorica au de obicei un debut gradat si se agraveaza in timp. Pe masura ce pilorul, canalul dintre stomac si intestin, devine tot mai ingust, varsaturile sunt tot mai frecvente si mai puternice (varsatura in jet).

Copilul cu stenoza pilorica prezinta:
-varsaturi la scurt timp dupa alaptare
-distensia (cresterea volumului) abdomenului superior dupa mese
-iritabilitate si foame
-scaune mai rare si mai dure decat cele normale (constipatie)
-urineaza mai putin decat normal.

Pe masura ce continua varsaturile, copilul:
-scade in greutate
-are simptome de deshidratare
-devine mai somnoros si mai iritabil in perioadele cand este treaz.

Este necesara interventia medicului specialist atunci cand copilul:
-varsa majoritatea laptelui administrat la cel putin 2 mese consecutive
-are varsaturi cu lichid galben sau verde (bila); aceasta manifestare poate indica o problema mai grava decat stenoza pilorica
-are simptome de deshidratare
-prezinta simptome cum sunt: varsaturi puternice repetate la scurt timp dupa masa, iritabilitate, foame si urinari rare prezente pana la varsta de 5 luni.

Stenoza pilorica este diagnosticata printr-un examen fizic, prin istoricul bolii (evolutia bolii de la debut pana in prezent) si simptome. Sunt utile pentru diagnostic ecografia abdominala si endoscopia digestiva superioara. Examenul fizic poate evidentia la scurt timp dupa masa miscarile stomacului (unde peristaltice) care incearca sa impinga mancarea inspre duoden, varsaturi sau umflatura de forma unei masline intre stomac si intestin. Este necesara examinarea copilului pentru semne de deshidratare si se pot efectua teste din sange pentru a confirma sau infirma prezenta acesteia.

Generalitati

Singurul tratament pentru stenoza pilorica este cel chirurgical (pilorotomia). Odata corectata aceasta boala nu va mai recidiva.

Tratament chirurgical

Exista doua moduri de a efectua pilorotomia: chirurgia clasica si chirurgia laparoscopica. Se va decide care dintre cele doua este indicata pentru fiecare pacient in parte. In timpul chirurgiei clasice este efectuata o incizie mica in peretele abdominal al copilului si apoi muschiul piloric este sectionat pentru a largi canalul dintre stomac si intestin. In timpul interventiei laparoscopice este introdus un instrument numit laparoscop printr-o incizie mica efectuata la nivelul ombilicului. Cu ajutorul acestuia, se ajunge la muschiul piloric care este apoi sectionat. De cele mai multe ori sunt necesare mai multe incizii mici.

Preoperator

De obicei operatia nu se va efectua imediat dupa diagnosticarea stenozei pilorice. Daca copilul este deshidratat trebuie sa primeasca lichide intravenos pentru 24-48 de ore. Un tub este introdus prin nas pana in stomac pentru a drena lichidele de la acest nivel (sonda nazogastrica).

Postoperator

Dupa operatie, copilul va primi lichide speciale ce inlocuiesc una sau doua mese si lapte praf sau lapte de mama pana in 24 de ore de la operatie. Copilul va fi de obicei externat dupa doua zile de la interventia chirurgicala. Este normal ca pacientul sa vomite o cantitate de mancare in prima sau a doua zi postoperator dar daca vomita si dupa externare aceasta ar putea fi un semn ca sectionarea muschiului piloric a fost incompleta. Complicatiile postoperatorii sunt rare. Cea mai frecventa este infectia la locul de incizie, ce poate fi indicata de o zona de incizie rosie si umflata.

Tratament ambulatoriu

Este normal ca pacientul sa elimine o mica parte din mancare dupa masa dar nu e normal ca sa cuprinda intreaga cantitate administrata. Daca prezinta simptome cum sunt: varsaturi puternice repetate la scurt timp dupa masa, iritabilitate, foame si urinari rare prezente pana la varsta de 5 luni trebuie investigat pentru existenta stenozei pilorice. Este important ca in timpul spitalizarii parintii sa se implice activ in ingrijirea copilului. Aceasta ii va ajuta sa se descurce mai bine in ingrijirea pe care i-o vor acorda acasa. Parintii nu trebuie sa se teama sa tina copilul in brate sau sa se joace cu el. dupa operatie se vor administra doua mese cu lichid clar (apa cu glucoza) si apoi se poate hrani copilul cu lapte praf sau lapte de mama.


Dupa ce copilul este externat se vor administra mese mici dar frecvente. Copilul poate vomita ocazional in primele 1-2 zile dupa operatie. Daca varsaturile sunt frecvente sau dureaza mai mult trebuie consultat medicul specialist.
Complicatiile postoperatorii sunt rare. Cea mai frecventa este infectia la locul de incizie, ce poate fi indicata de o zona de incizie rosie si umflata.