Problemele ciclului menstrual: cheagurile de sange, modificarile de culoare si de consistenta

Daca sangele menstrual variaza ca si culoare si consistenta de-a lungul ciclului este foarte posibil sa fie vorba despre un ciclu menstrual normal. Totusi pot exista perioade cand modificarile culorii, schimbarile consistentei sau aparitia de cheaguri pot indica diferite tulburari ale menstruatiei.

In pofida faptului ca va puteti simti jenate sa intrebati medicul in legatura cu tulburarile menstruatiei, este deosebit de important sa purtati o discutie cu acesta legat de orice aspect va ingrijoreaza.

Pe parcursul ciclului menstrual (ciclul menstrual fiind perioada de timp dintre doua menstruatii), stratul care captuseste la interior uterul se ingroasa pentru a se pregati pentru o eventuala sarcina. Apoi, in timpul menstruatiei, organismul elimina acest strat intern, impreuna cu o cantitate de sange. Volumele de sange si fluide pierdute se situeaza intre 4 si 12 lingurite pline la fiecare menstruatie.

Ciclul menstrual normal dureaza 28 de zile. In cazul unor femei insa ciclul menstrual poate dura doar 21 de zile, in timp ce in cazul altora poate dura pana la 35 de zile. O menstruatie normal dureaza intre doua si sapte zile. Durata medie a unei menstruatii este intre trei si cinci zile.

Multe femei au cheaguri de sange in sangele menstrual din cand in cand. Cheagurile pot varia ca si culoare de la rosu aprins la brun-maroniu. Deseori, aceste cheaguri sunt eliminate in ziua cu scurgerea menstruala cea mai abundenta.

Organismul femeii produce in mod normal substante cu rol anticoagulant pentru a mentine sangele menstrual subtire si a preveni formarea de cheaguri. Daca menstruatia este insa abundenta si foarte rapid eliminata, substantele anticoagulante produse de catre organism nu mai au timp sa actioneze, ceea ce duce la formarea de cheaguri.

Daca aveti cheaguri abundente sau mai mari decat un banut este indicat sa consultati un medic ginecolog pentru a exclude orice afectiune care ar putea cauza o menstruatie anormala.

Uneori puteti observa ca sangele menstrual capata o culoare mai inchisa, devenind brun-inchis sau chiar negru, mai ales odata cu sfarsitul menstruatiei. Aceasta schimbare de culoare este normala. Ea apare cand sangele nu este proaspat, mai ales in cazul in care nu este eliminat rapid din organism. Ingrosarea temporara a sangelui menstrual nu este neaparat un semnal de alarma.

Totusi, o crestere a consistentei sangelui menstrual care apare la fiecare menstruatie poate indica necesitatea unui consult medical si a unor analize pentru masurarea cantitativa a elementelor figurate ale sangelui (numararea celulelor din sange).

Multe femei se obisnuiesc cu menstruatiile abundente sau cu consistenta crescuta, ajungand sa le considere normale. De-a lungul timpului insa, menstruatiile abundente si consistente pot conduce la anemie, ducand la aparitia senzatiei de slabiciune sau a oboselii. Ori de cate ori simtiti ca ceva nu este in regula cu menstruatia, este indicat sa consultati un medic ginecolog.

Modificarile culorii sau grosimii sangelui menstrual sunt de cele mai multe ori normale. Totusi, exista cateva afectiuni care ar putea cauza aparitia de cheaguri anormale sau ar putea conduce la modficari ale culorii sau consistentei sangelui menstrual. Retineti, orice aspect care va ingrijoreaza trebuie discutat cu medicul dumneavoastra.
Afectiunile incriminate includ:

- Pierderea sarcinii (avortul spontan). Pierderea unei sarcini poate duce la eliminarea de cheaguri sau fragmente de tesut. Daca sunteti insarcinata, este indicat sa va adresati de urgenta unui serviciu medical in cazul in care observati sangerari excesive sau cheaguri;

- Fibroame uterine. Numite si fibromioame, acestea sunt tumori benigne ale uterului, care se formeaza in cavitatea abdominala. Fibroamele nu cauzeaza intotdeaua simptome, dar deseori femeile care au fibrom uterin pot observa sangerari menstruale mai abundente decat de obicei. Daca suferiti de aceasta afectiune, este posibil sa observati si eliminarea mai multor cheaguri decat inainte de formarea fibroamelor uterine;

- Modificarile hormonale. Organismul feminin se bazeaza pe echilibrul delicat dintre hormonii estrogen si progesteron. Acesti hormoni regleaza productia si eliminarea stratului interior al uterului, strat despre care am amintit anterior. Cand acest echilibru fin este tulburat poate aparea un strat intern uterin foarte gros. Aceasta ingrosare a stratului intern al uterului cauzeaza o sangerare mai abundenta decat de obicei si de asemenea poate duce la formarea de cheaguri in sangele menstrual cand acest strat este eliminat.
Modificarile hormonale pot aparea in mai multe circumstante, precum:

- menopauza;
- modificarile semnificative ale greutatii corporale;
- reactii adverse ale unor medicamente, incluzand aici cortizonul si steroizii;
- uterul marit. Daca uterul, ale carui dimensiuni cresc pe parcursul sarcinii, nu isi revine la dimensiunile initiale, poate ramane permanent marit. In cazul unui uter marit, sangele menstrual poate stagna in cavitatea uterina si in acest caz se pot forma cheaguri, sangele se inchide la culoare si menstruatia poate avea o consistenta crescuta;
- obstructia in eliminarea sangelui menstrual. Orice obstacol ce jeneaza sau blocheaza curgerea sangelui menstrual din uter prin colul cervical si vagin poate cauza modificari ale culorii si consistentei menstruatiei si aparitia de cheaguri. Curgerea poate fi afectata de polipi benigni sau poate fi incetinita in preajma menopauzei, cand canalul cervical se micsoreaza pe masura ce nivelul de estrogeni scade;
- Adenomioza sau endometrioza. Aceste afectiuni apar cand tesutul care formeaza stratul intern al uterului apare si in alte locuri unde nu se gaseste in mod normal. In endometrioza, acest tip de tesut se dezvolta in afara uterului, in timp ce in adenomioza el se dezvolta in interiorul muschiului ce constituie peretele uterului. Ambele afectiuni pot conduce la aparitia de menstruatii anormale si abundente, putand aparea formarea de cheaguri sau ingrosarea sangelui menstrual.

In functie de simptome, medicul poate cere efectuarea unor teste care sa determine cauza problemelor aparute in cazul sangerarilor menstruale. Aceste teste pot include:
- Ecografie vaginala. Acest test utilizeaza undele sonore pentru a realiza o imagine a interiorului vaginului si al uterului;

- RMN. Aceasta tehnica neinvaziva poate furniza o imagine a diverselor formatiuni aparute, precum fibroamele uterine, care pot contribui la modificarile sangerarii menstruale;

- Analize de sange. Medicul poate recomanda niste analize ale sangelui pentru a stabili daca sangele are o capacitate normala de coagulare. Aceste analize pot depista si o eventuala anemie sau o lipsa de fier, ambele putand fi urmarea unor pierderi mai mari de sange menstrual;

- Biopsia. Aceasta procedura consta in recoltarea de catre medic a unei mici bucati de testut de la nivelul stratului intern al uterului, urmand a fi analizata ulterior cu ajutorul microscopului;

- Dilatarea si chiuretajul. Aceste tehnici presupun dilatarea uterului astfel incat chirurgul sa poata recolta o parte din stratul intern al uterului. Aceasta procedura reduce sangerarile menstruale si permite obtinerea de tesut pentru analize ulterioare.

Rareori problemele sangerarii menstruale sunt cu adevarat grave. Pierderi semnificative de sange pot aparea deseori, si frecvent ele trec neobservate.

Trebuie insa consultat medicul daca apar oricare dintre urmatoarele simptome:

- oboseala;
- ameteli;
- paloare;
- daca patul unghial este palid, in loc sa fie roz;
- menstruatii neregulate sau sangerari frecvente intre menstruatii.

Anemia poate fi usor diagnosticata prin analize simple de sange. Administrarea de suplimente cu fier conduce la ameliorari semnificative ale anemiei, in cazul majoritatii femeilor.